Europenii se gîndesc cum să-i înveţe minte pe ruşi

După ce Putin le-a suflat Armenia, Ucraina în ajunul summitului de la Vilnius, lideri europeni încă nu-şi pot veni în fire, nu ştiu cum să se comporte de acum înainte cu Rusia. Aşa că nu este mirare faptul că principala problemă care a dominat discuţiile din cadrul reuniunii recente a demnitarilor înalţi, miniştrilor de externe, parlamentarilor, analiştilor din ţările Uniunii Europene şi Statele Unite ale Americii, care a avut loc în oraşul Trakai, Lituania, a fost: ce-i de făcut cu Rusia?

Deşi s-au făcut diferite constatări, propuneri, totuşi, presa străină a relatat că toţi participanţii au fost de acord că Occidentul trebuie să fie mai intransigent, mai categoric şi mai aspru cu Rusia. Poate că UE, SUA ar porni în orice clipă o „cruciadă” împotriva Moscovei, dacă liderii din Apus nu ar avea nevoie de ea pentru a rezolva probleme globale complicate, precum e cazul Siriei, Iranului, Afganistanului. În afară de aceasta, „aristocraţii” occidentali nu vor se recurgă la măsuri brutale, grosolane, precum a procedat Vladimir Putin, pentru a-i determina pe liderii Armeniei, Ucrainei, iar acum şi pe conducătorii Republicii Moldova, să renunţe la cursul de integrare în Uniunea Europeană. Or, liderii occidentali se consideră din punct de vedere moral net superiori faţă de Putin tocmai pentru că nu acceptă mojicia agresivă a acestuia.

De aceea, Occidentul se află în faţa dilemei şi anume: cum să procedeze în aşa fel încît Kremlinul să înţeleagă că Europa şi SUA nu vor mai suporta ca liderii ruşi să-şi facă mendrele şi, în acelaşi timp, să păstreze canalele existente de comunicare cu puterea de la Moscova. Aşa că, deocamdată, politicienii apuseni se mulţumesc doar cu boicotul Olimpiadei de la Soci pe care l-au declarat unii conducătorii de state din Vest şi îl laudă pe Barack Obama pentru că acesta a refuzat să participe la summitul ruso-american din septembrie, anul trecut.

Însă, mulţi nu se opresc aici. Se propune ca Vestul să înceteze a mai recunoaşte Rusia drept o mare superputere, de rangul SUA, să zicem. Alţii sugerează ca Rusia să fie lipsită temporar de calitatea de membru al Organizaţiei de colaborare economică şi dezvoltare (OCED), iar Organizaţia Mondială a Comerţului să pedepsească mai aspru Rusia pentru încălcarea regulilor acestei instituţii internaţionale.

De asemenea, unii politicieni de la Apus nu sînt de acord cu faptul că Rusia face parte din grupul celor 8 state cele mai dezvoltate din lume. Ei îşi arată nedumerirea, cum poate o ţară, care terorizează Ucraina, Moldova, Armenia, alte state din Europa Răsăriteană şi din Asia Centrală, să facă parte din prestigiosul club al celor mai puteri economice din lume? De aceea, lipsa liderilor mondiali la summitul din iunie, curent, al grupului celor 8 state mai dezvoltate de pe glob, care urmează să aibă loc la Moscova, sub preşedinţia lui Putin, ar putea să fie o mare lovitură pentru liderul autoritar de la Kremlin.

Oricum, occidentalii îşi dau prea bine seama că Vladimir Putin nu se va lăsa impresionat, speriat de asemenea măsuri, mai mult simbolice. Tocmai de aceasta ei se gîndesc la metode economice de sabcţionare a Rusiei. Îndeosebi, se are în vedere dependenţa economiei ruse, a bugetului acestei ţări de exportul resurselor energetice: gaze naturale, petrol. Unde mai pui că UE, SUA deja aplică 5 măsuri cu efect energetic împotriva Rusiei.

În primul rînd, revoluţia gazelor de şist din SUA a condus la scăderea cererii globale de gaze naturale extrase prin metode tradiţionale. Acum, liderii europeni, mai ales cei aai ţărilor din Europa Centrală, îndeamnă SUA să înceapă livrările de gaze de şist pe piaţa continentală, evidenţiind faptul că în felul acesta vor scăpa de dominaţia Rusiei în ce priveşte asigurarea cu acest combustibil. Mai apoi, se desfăşoară un proces de punere în aplicare a pachetului energetic III al Uniunii Europene, care prevede crearea unei pieţe energetice unice în Europa, proces ce va exclude dominaţia acesteia doar de un singur agent economic, precum este Gazprom.

Se mai adaugă investigaţia anti-monopol pornită de UE împotriva acestui monopolist rus, Gazprom fiind suspectat de impunerea preţurilor la gaze consumatorilor europeni. Să nu uităm că Guvernul Germaniei continuă să realizeze planul său ambiţios de lungă durată de renunţare la combustibilii organici, precum gazele naturale, şi la energia atomică, orientîndu-se spre sursele energetice regenerabile.

În sfîrşit, europenii sînt porniţi în mod ferm să-şi restructureze reţeaua continentală de distribuţie a gazelor în aşa fel încît acest combustibil să poată fi transportat dinspre Apus spre Răsărit. În acest mod, se va putea evita, cred ei, sistările de livrare a gazelor, la care se dedă de multe ori Rusia, pentru a teroriza partenerii din Europa Centrală şi cea din Est. Pe această cale ar putea fi diminuată sfera de influenţă politică a Rusiei în această regiune.

Desigur, politicienii europeni conştientizează faptul că aceste măsuri de ordin economic nu vor da rezultate categorice imediate. Însă, aceştia cred că prin asemenea interveniţii Rusia va fi pusă în faţa unui mare pericol pentru o mare perioadă de timp. Acest colos de la Răsărit nu va putea să exercite ca mai înainte o influenţă politică pe direcţia de Vest. Conjugate cu măsurile diplomatice, spun experţii occidentali, instrumentele energetice vor permite Europei să demonstreze că ea este dispusă să apeleze la un limbaj dur, care este mai de înţeles pentru Moscova.

Vlad LOGHIN