Adîncesc diferenţele dintre europeni şi americani

Sfîrşitul săptămînii trecute a fost marcat printr-o reuniune a miniştrilor de finanţe din cele mai puternice 7 state ale lumii (Germania, Canada, SUA, Italia, Japonia, Franţa şi Marea Britanie), care a avut loc în orăşelul Aylesbury din Marea Britanie, la care au mai participat şefii principalilor bănci europene secondaţi de directoarea generală a FMI, Christine Lagarde.

Nici vorbă, toţi au căzut de acord în ce priveşte scoaterea economiei mondiale din criză şi obţinerea unei creşteri ulterioare. Însă, cînd a venit vorba despre soluţiile de atingere a acestor obiective, europenii şi americanii nu au putut să se înţeleagă. Bunăoară, în timp ce Germania continuă să insiste pe austeritate, adică reducerea cheltuielilor bugetare, SUA ţine morţiş să sugereze că epoca rigorilor bugetare este la apus.

Deşi, scopul reuniunii a fost să convingă Uniunea Europeană să-şi schimbe convingerile legate de percepţia sa asupra crizei economice, din nefericire, încercarea n-a dat rezultate, constată presa de peste hotare.Mai mult ca atît, diferenţele de percepţie asupra crizei economice între tabăra americană şi cea europeană s-au adîncit. Or, şefii finanţelor de dincolo de Atlantic pledează pentru o recuperare economică prin creşterea gestionată a datoriilor, susţinută de programele de relaxare fiscală şi tipărire de bani, pe cînd cei de pe bătrînul continent militează pentru stabilitatea preţurilor care implică o austeritate economică susţinută de grupul ţărilor germanice cum ar fi Germania, Austria şi Luxemburg, o viziune care nu este împărtăşită de Franţa şi Italia. În felul acesta, disputa între cele două curente economice s-a transformat la nivel european într-o bătălie între cei care susţin creşterea masei de bani înainte de a se face modificările bugetare necesare şi cei care sînt adepţii rigorii germane.

Cam acesta a fost fundalul pe care s-au purtat discuţiile reuniunii G7 care ar fi trebuit să armonizeze cele două perspective pentru a se ajunge la o soluţie comună, relatează Financiarul.ro. Numai că, după o reducere a dobînzii de referinţă a Băncii Centrale Europene, partizanii austerităţii precizează că aceasta a avut un efect minimal, mult mai redus decît cel obţinut prin decizia instituţiei bancare centrale a SUA.

Imposibilitatea împăcării celor două tabere, mai remarcă experţii străini, ţine şi de faptul că administraţiaObama, dupăcreşterea economică rezultată în urma politicilor monetare aplicate de Rezerva Federală a SUA condusă de artizanul programelor de relaxare fiscală, Ben Bernanke, ţine lecţii de economie Europei.Această situaţie ar putea poate fi considerată drept una inadmisibilă, dacă principiile austerităţii nu ar fi crescutrata şomajului în zona euro la peste 12 procente,iarratele de îndatorare nu depăşeau 90 procente, aducînd tensiunile sociale şi politice la limita exploziei.

Un alt motiv de discuţii a fost poziţia SUA care consideră că planul european de austeritate nu face decît să blocheze creşterea economică. Cu atît mai mult cu cît, secretarul general al trezoreriei americane, Jacob Lew, i-a avertizat pe colegii europeni că “realitatea este că dacă dorim revenire economică mondială nu putem lăsa totul în seama SUA. Europa va trebui să facă mult mai mult”. Pentru atingerea acestui obiectiv, demnitarul american a solicitat europenilor să găsească “echilibrul optim între austeritate şi creştere”. 

Nu mai puţin importantă a fost considerată de membrii G7lupta împotriva evaziunii fiscale. Campania mondială lansată după evenimentul “Cipru” ia amploare şi este considerată o prioritate pentru următoarea reuniune a şefilor de stat şi de guvern ce va avea loc în iunie în Irlanda de Nord. Conform declaraţiilor făcute, ţările G7 sînt “absolut determinate să facă progrese în acest domeniu” subliniindu-se că Marea Britanie, SUA şi Australia au anunţat lansarea unei vaste anchete internaţionale în cadrul căreia au primit deja mii de fişiere referitoare la conturile secrete din paradisurile fiscale.“Mesajul este simplu: dacă faceţi evaziune fiscală, noi vă urmărim” a avertizat ministrul de finanţe britanic George Osborne.

Sinteză de Vlad LOGHIN