O virusologă chineză, directoare a unuia dintre laboratoarele Institutului de Virusologie Wuhan, a negat încă o dată, într-un interviu publicat Luni în jurnalul New York Times, teoria potrivit căreia virusul la originea COVID-19 ar fi putut scăpa din instituţia sa, notează AFP, potrivit agerpres. Preşedintele american, Joe Biden, a cerut, în Mai, serviciilor americane de informaţii americane „să îşi dubleze eforturile” pentru a explica originile COVID-19, deplîngînd lipsa de cooperare şi de transparenţă a Beijingului. Mult timp respinsă de majoritatea experţilor, teoria unui accident de laborator la Wuhan, în China, a revenit în forţă în ultimele săptămîni în dezbaterea americană. Şi apelurile pentru investigaţii mai aprofundate sunt în creştere în rîndul comunităţii ştiinţifice.

Shi Zhengli, la conducerea laboratorului de înaltă securitate P3 (pentru „agent patogen de clasa 3”) de la institutul Wuhan, care studiază multe virusuri, printre care coronavirusurile, a răspuns jurnalului american prin telefon şi e-mail.

„Cum naiba pot să aduc dovezi despre ceva pentru care nu există nici o dovadă?”, a izbucnit ea la început, dorind apoi să continue prin e-mail, citînd regulile institutului din oraşul care a fost primul epicentru al pandemiei de coronavirus.

Potrivit New York Times, Shi Zhengli a răspuns apoi cu o negaţie insistentă atunci cînd a fost întrebată dacă laboratorul său a avut în posesia sa o tulpină a noului coronavirus înainte de pandemie.

De asemenea, ea a dezminţit informaţiile, publicate în presa americană, potrivit cărora trei cercetători de la institutul Wuhan au fost internaţi în Noiembrie 2019, prezentînd simptome compatibile cu COVID-19, dar şi cu cele ale unei „infecţii sezoniere”.

Shi Zhengli a respins şi acuzaţiile de manipulare genetică periculoasă, în special răspîndite în Statele Unite de către unii parlamentari republicani.

Aceste cercetări, cunoscute sub numele de „cîştig de funcţie” (gain-of-function, în engleză), constau în modificarea deliberată a codului genetic al unei molecule, în acest caz al unui virus, într-un mod uneori inofensiv, dar uneori vizînd creşterea virulenţei sau transmisibilităţii unui agent patogen pentru a fi înţeles mai bine.

Foarte controversate, cercetările de acest tip au avut loc la institutul din Wuhan, spune New York Times, care se referă la un articol publicat în 2017 de un grup de oameni de ştiinţă din laboratorul Wuhan, printre care Shi Zhengli, unde prezintă rezultatele cercetărilor în cursul cărora au fost create noi coronavirusuri de lilieci.

Întrebată de New York Times cu privire la această chestiune, responsabila chineză a spus că nu a condus niciodată experimente de tipul „cîştig de funcţie” „vizînd să crească virulenţa virusului”.