”Orbán nu poate desface Trianonul, dar el și Guvernul său fac tot posibilul pentru a lega teritoriul de «patria mamă» și a-l încorpora în marele imperiu maghiar, în conformitate cu viziunea politicianului despre istoria istorică și politică, bazată pe o tradiție milenară. Pentru că, în opinia sa, aceasta a fost întotdeauna o linie de apărare împotriva popoarelor necreștine. Desigur, faptul că secuii înșiși sunt imigranți, stabilindu-se în secolul al XII-lea, nu prea se potrivește cu acest lucru. Iar faptul că sunt probabil de origine turcă, sau chiar mongolă, nu se potrivește deloc”, scrie Thomas Schmid, editor al cunoscutului ziar german Die Welt, preluat de News Track.

Editorialistul neamț subliniază că ”Ungaria este un fenomen special în UE, deoarece, în ciuda regulilor, crede că poate guverna un alt stat membru. De aproape un sfert de secol, de exemplu, organizează o Universitate de Vară la Băile Tușnad, unde Orbán s-a distanțat recent de UE mai clar ca niciodată. Maniera a fost ceva mai brutală decît de obicei. Raționamentul său a fost în mare măsură în concordanță cu ceea ce spune de obicei șeful statului rus, dar și mai interesantă este locația.

Orbán nu poate desface Trianonul, dar el și Guvernul său fac tot posibilul pentru a lega teritoriul de «patria mamă» și a-l încorpora în marele imperiu maghiar, în conformitate cu viziunea politicianului despre istoria istorică și politică, bazată pe o tradiție milenară. Pentru că, în opinia sa, aceasta a fost întotdeauna o linie de apărare împotriva popoarelor necreștine. Desigur, faptul că secuii înșiși sunt imigranți, stabilindu-se în secolul al XII-lea, nu prea se potrivește cu acest lucru. Iar faptul că sunt probabil de origine turcă, sau chiar mongolă, nu se potrivește deloc.

Propaganda pan-ungară îi vizează, iar consecința tangibilă este că membrii minorității pot obține de un deceniu cetățenia maghiară, inclusiv pașapoarte. În acest fel, ele reprezintă un potențial electoral sigur pentru Fidesz. Pentru a le atrage, Budapesta oferă de ani de zile fonduri substanțiale segmentului maghiar al economiei românești.

Cu toate acestea, acest lucru are ca rezultat o economie bazată pe criterii etnice, vorbitorii de limbă maghiară fiind separați de societatea românească majoritară.

Cu toate acestea, interferența maghiară se extinde și în politică. Orbán susține de mult timp partidele etnice maghiare, ceea ce înseamnă că politica se dezvoltă și ea pe baze etnice. Alegătorii nu votează pentru un program, ci pentru interesele minorității.

În acest fel, premierul încurajează în mod deliberat diviziunea. Dar scopul său merge mai departe: el vrea o tutelă practic maghiară pe teritoriul României. Dar acest lucru este ciudat și ilustrează modul în care aspirațiile de autodeterminare ale minorităților etnice sau naționale pot sfîrși în autoizolare și chiar se pot transforma în völkisch dacă sunt reprimate prea mult timp. Acest proces a început cu Ceaușescu.

Pentru Orbán, granițele sunt sacre, în urmă cu șapte ani a făcut să se construiască un gard între Ungaria și Serbia, dar cînd vine vorba de diaspora, granițele sunt foarte poroase. Este vorba de ingerința flagrantă a statului maghiar în România, în domeniul economic, cultural și politic. Ceea ce, bineînțeles, nu este pe placul Bucureștiului.

Este o lume ciudată în care este posibil ca un șef de Guvern maghiar să viseze la restaurarea unui imperiu sacru care nu a existat niciodată sub această formă. În plus, UE nu poate face mare lucru în privința acestui om. Dar acest lucru nu poate continua mult timp. Un naționalist völkisch care, în plus, se alătură căruței lui Putin nu are absolut nici un loc în UE”, conchide Thomas Schmid în Die Welt.