Unirea cu Republica Moldova este unul dintre pariurile pe care România le-a pierdut, arată istoricul Lucian Boia în ultima sa carte „Cum s-a românizat România”, apărută de curînd la Editura Humanitas.

„Problema cu Basarabia este că ea nu a participat decît în prea mică măsură - n-a avut cum să participe - la procesul de formare a naţiunii române, de-a lungul secolului XIX-lea”, susţine Lucian Boia în cartea sa. Într-un interviu pentru Gîndul, Lucian Boia explică de ce a ajuns la concluzia că Republica Moldova nu va fi prea curînd unificată cu România.

Procesul de românizare a teritoriului românesc a durat un secol şi jumătate, o perioadă relativ mică după cum susţine Istoricul Lucian Boia. Cu toate că românizarea a fost unul dintre cele mai mari succese ale românilor, aceştia au pierdut, totuşi, un pariu important: Republica Moldova. „Aşa cum se înfăţişează lucrurile în prezent, apropierea, cu totul firească, dintre cele două ţări nu pare să se îndrepte spre o fuziune”, arată Lucian Boia în cartea sa.

În partea a doua a interviului pentru Gîndul, istoricul arată că „Republica Moldova de astăzi nu este acelaşi lucru cu România de astăzi”, şi nimeni nu poate spune dacă cele două ţări se vor uni. „Pentru moment, chestiunea previzibilă nu este unirea, ci este apropierea celor două ţări şi atragerea Republicii Moldova către cadrele Uniunii Europene. Asta e ce se poate lua în considerare în mod rezonabil. Ce va aduce viitorul în plan mai îndepărtat rămîne de văzut”, a declarat Lucian Boia.

Citiţi mai jos ce spune Lucian Boia despre unirea cu Republica Moldova:

- O problemă pe care o abordaţi în cartea „Cum s-a românizat România” este situaţia din Republica Moldova şi dorinţa românilor de a se reuni cu Moldova. În ce condiţii s-ar putea întîmpla acest lucru acum şi cum aţi compara cu ce s-a întîmplat în perioada cînd s-a făcut România Mare?

- România a intrat în Primul Război Mondial nu pentru Basarabia, fiind aliată cu Rusia, a intrat pentru Transilvania şi Bucovina, pînă la urmă lucrurile au evoluat de aşa natură încît i-a revenit României şi Basarabia. Deosebirile erau deja destul de mari între Basarabia şi România, mai mari decît între România şi Transilvania, fiindcă acolo se exercitase politica ţaristă, foarte strictă. Fapt este că au fost probleme destul de delicate şi în perioada interbelică. În prezent, Basarabia care nu mai există, Republica Moldova nu e exact Basarabia, îi lipseşte şi Sudul, şi nordul, în schimb a primit acest cadou otrăvit dincolo de Nistru, e altă ţară ca frontiere, e altă ţară prin comparaţie cu România şi prin compoziţia ei etnică şi prin orientările ei culturale, prin mentalităţi, ideologii. Sigur că e o ţară românească prin prisma limbii vorbite de majoritatea populaţiei, sigur că a fost ruptă din Basarabia, numai că istoria ultimelor două secole şi-a pus amprenta. Fapt este că Republica Moldova de astăzi nu este acelaşi lucru cu România de astăzi.

- Toţi oamenii politici români privesc către Republica Moldova, ce le spuneţi acestora, dacă pariul pentru unirea cu Republica Moldova a fost pierdut?

- Asta este ceva natural ca cele două ţări să fie apropiate. Fapt este că majoritatea celor din Republica Moldova nu doresc să se unească cu România, asta e realitatea care trebuie constatată. Rămîne de văzut ce v-a aduce viitorul.

- Care ar fi soluţia să-i aduci la unire?

- Eu cred că deocamdată este o apropiere cît mai mare între cele două state, pentru că sînt două state distincte, dar care e firesc să fie apropiate printr-o întreagă tradiţie istorică, prin limba vorbită şi multe alte părţi comune. Pentru moment, chestiunea previzibilă nu este unirea, ci este apropierea celor două ţări şi atragerea Republicii Moldova către cadrele Uniunii Europene. Asta e ce se poate lua în considerare în mod rezonabil. Ce va aduce viitorul în plan mai îndepărtat rămîne de văzut.

- Spuneaţi că procesul de românizare încă nu s-a terminat, că România este un stat tînăr. Cam cînd credeţi că se va termina românizarea românilor?

- Eu întotdeauna am spus că viitorul este necunoscut şi n-avem ce să zicem aici. Nu ştiu ce se va întîmpla cu cele două mari minorităţi, cea maghiară şi cea romă, în ce măsură se vor integra în societatea românească sau dacă îşi vor păstra caractere distincte. Eu sînt un istoric care spune foarte clar că n-am nici cea mică idee despre viitor, cei care ştiu cum va fi viitorul vă pot da nişte răspunsuri extrem de competente. Nu ştiu ce se va întîmpla. Uitaţi-vă ce se întîmplă în Occident, că societatea devine tot mai compozită, cu tot fenomenul ăsta al imigraţiei. Ştiu eu că nu se va întîmpla şi în România aşa ceva? Franţa care îşi rezolvase tot procesul asta şi toţi francezii care deveniseră francezi de acelaşi fel este acum într-o situaţie extrem de complicată cu o populaţie tot mai numeroasă de origini foarte îndepărtate. Eu nu ştiu ce va întîmpla în România, sau ce se va întîmpla în Europa, sau în lume. Cine vă spune că ştie ce se va întîmpla, spune pe răspunderea lui, fiindcă nimeni nu ştie ce se va întîmpla în lume în viitor.

Andreea OFIŢERU, Gîndul.info.ro