Are cineva curajul să fondeze și un Partid al Proștilor, că ”marfă” este?

Autor: Mihai CONȚIU

Nu sunt puțini acei oameni… surprinzători care au suficientă influență publică ori politică ca să impună, la nivel național ori internațional, diferite zile care trebuie aniversate anual sub egida celor bizare denumiri. Sigur că mulți dintre ei sunt bine intenționați, cu tot ridicolul pe care-l identificăm în destule denumiri. Aici mă voi referi la doar cîteva astfel de Zile Internaționale recunoscute de către ONU, dar și alte organizații care declară Zile Internaționale. Pe mai departe, vă ofer doar cîteva exemple, iar, după citirea lor, sper că subiectul abordat o să vă provoace amuzament, nu dezaprobare:

Ziua Internațională a Somnului, Ziua Mondială a Sănătății Orale, Ziua Mondială a Vrabiei, Ziua Mondială a Marionetiștilor și Păpușarilor, Ziua Internațională a Vizibilității Persoanelor Transgen, Ziua Internațională de Reflecție asupra Genocidului din Rwanda, Ziua Internațională a Hemofiliei, Ziua Star Wars, Ziua Internațională a Moașelor, Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Bifobiei și Transfobiei, Ziua Prosopului, Ziua Mondială a Vîntului, Ziua Mîndriei Autiste, Ziua Internațională a Văduvelor, Ziua Internațională a Tigrului, Ziua Internațională a Pisicii, Ziua Mondială a Elefanților, Ziua Internațională a Stîngacilor, Ziua Internațională a Berii, Ziua Internațională a Blasfemiei, Ziua Mondială a Trombozei, Ziua Mondială a Spălatului pe Mîini, Ziua Mondială a Mersului pe Jos, Ziua Șefului, Ziua Mondială a Vasectomiei, Ziua Internațională a Fiului și Fiicei etc.

Demn de reținut e faptul că cei care aniversează aceste zile o fac cu credință, sobrietate, mîndrie ori veselie, după caz. În acest context, mi se pare mai mult decît legitim să fie declarată și Ziua Internațională a Prostiei, pe data de 29 Februarie, iar asta pentru că această zi este cam ocolită, mai puțin solicitată. Proclamarea Zilei Internaționale a Prostiei este o necesitate globală, iar asta deoarece proștii planetari sunt infinit mai numeroși decît vrăbiile, stîngacii, văduvele, tigrii, blasfematorii, nespălații pe mîini și sunt mai puternici decît vîntul.

Să le redăm demnitatea cuvenită proștilor pentru că ei nu au îndoieli, ci doar certitudini. “Prostia e nemuritoare”, afirma cu resemnare I. L. Caragiale. ”Dacă ataci replica unui prost, rişti să te trezeşti cu prostul întreg în discuţie”, a spus Nicolae Iorga. “Doar două lucruri sunt infinite: Universul şi prostia umană, iar de cea din urmă sunt foarte sigur” proclama Albert Einstein. 

O caracteristică fundamentală a proștilor e aceea că absolut nici unul dintre ei nu-i dispus să recunoască faptul că e prost. În diferite situații, absolut toți oamenii sunt proști sau prostiți, la un moment dat. E o diferență colosală între prostul care sunt eu și prostul nativ. Eu sunt prost de ocazie, dar, spre deosebire de prostul nativ cu certitudini, am îndoieli și curiozități pentru că nu le știu pe toate. Eu nu sunt mai prost decît un politician ori un om inteligent. Cei mai mulți votanți în alegeri și participanții la proteste stradale ori chiar revoluții sunt proștii, care sunt manipulați de un prost-șef cinic ”mult mai credibil”. Nu savanții, marii gînditori ori respectabilii oameni de cultură sunt cei care decid marile cotituri politice ale națiunilor, ci gloata de proști ”susținătoare”.

Instituirea oficială de către ONU a Zilei Internaționale a Prostiei i-ar conștientiza pe proști, i-ar face să înțeleagă faptul că sunt o forță planetară imensă și extrem de importantă pentru întreaga omenire. Redînd ”demnitate prostiei”, prostul, din instinct, se va mîndri, va căpăta curaj și își va aniversa această zi. Data de 29 Februarie este cea mai potrivită pentru marcarea acestei zile deoarece, în cicluri de cîte patru ani, proștii își vor da coate unul altuia, se vor încuraja pentru că au timp și vor ieși ”triumfători” la lumina reflectoarelor sub egida acestei zile. Negîndu-le ”drepturile” și existența prin neinstituirea Zilei Internaționale a Prostiei, înseamnă că-i discriminăm, nu?

Ca să revenim la proștii locali, întreb: Aici, în Republica Moldova, are cineva curajul să fondeze și un Partid al Proștilor, că ”marfă umană” există din belșug, inclusiv partide cu acoperiri de nume derutante? Întreb, nu dau cu parul! Voi cine credeți că ar putea fi președintele acestui partid, precum și președinții de filiale locale din Țară? Aștept propuneri!