Scrisoare deschisă pentru dl Dorin Recean, ministrul Afacerilor Interne, şi Poliţiei de Frontieră

Autor: Mihai CONŢIU

Pe data de 2 Noiembrie, a.c., în România şi în diaspora românească s-au desfăşurat alegerile pentru votarea preşedintelui ţării, în primul tur de scrutin. Ca instituţii ale statului Republica Moldova, fireşte că nu se pune problema să luaţi vreo poziţie partizană faţă de modul în care oficialităţile româneşti aleg să-şi organizeze alegerile prezidenţiale pe teritoriul Republicii Moldova.

Ne adresăm domniei voastre, pe această cale, aducîndu-vă în atenţie o serie de chestiuni ce ţin de legalitatea exercitării dreptului la vot al deţinătorilor de paşapoarte româneşti din Republica Moldova, al românilor rezidenţi aici sau al turiştilor ocazionali, în chestiuni care intră în atribuţiile MAI, Poliţiei de Frontieră, dar, într-o oarecare măsură, şi a SIS.

Aşa cum este şi firesc, partidele moldoveneşti le sprijină electoral pe cele din România pe criteriul apartenenţei la aceeaşi familie politică europeană. Problema care intră în discuţie se referă la legalitatea unor anumite metode de sprijin.

Nu este treaba Poliţiei, fireşte, ce se întîmplă în interiorul secţiilor de votare de pe teritoriul Republicii Moldova, ci în exteriorul acestora. Unul dintre elementele care privesc MAI şi Poliţia de Frontieră, spre exemplu, este turismul electoral, iar aici este vorba despre cel dintre România şi Republica Moldova în ziua votării, dar şi cel intern. Toţi indicatorii ne spun că un astfel de turism a existat la scrutinul din ziua de 2 Noiembrie. A fost remarcată o activitate extrem de intensă a susţinătorilor moldoveni ai candidatului Victor Ponta – numeroase microbuze cu turişti electorali s-au deplasat neobosit pe la secţiile de votare. Mulţi dintre aceşti turişti electorali au votat în detrimentul celor rămaşi pe dinafară, adică a celor de bună-credinţă care n-au mai apucat să voteze. Sponsorii moldoveni ai turismului electoral în favoarea premierului-candidat Victor Ponta sînt cunoscuţi.

Urmează turul 2 al alegerilor prezidenţiale din România în Moldova

Al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din România se va desfăşura pe data de 16 Noiembrie.

Potrivit legislaţiei româneşti în vigoare, la secţiile de votare de pe teritoriul Republicii Moldova, cetăţenii români cu domiciliul în România pot vota cu următoarele acte de identitate valabile: Paşaportul diplomatic; Paşaportul diplomatic electronic; Paşaportul de serviciu; Paşaportul de serviciu electronic; Paşaportul simplu; Paşaportul simplu electronic; Paşaportul simplu temporar.

"Conform evidenţelor oficiale, pe anul 2013, comunicate de serviciile de imigrări din alte state, numărul însumat al cetăţenilor români din străinătate se ridică la aproximativ 3,2 milioane", a informat MAE din România. „În aceste evidenţe nu sînt contabilizate persoanele cu dublă cetăţenie”, precizează MAE român. Aşadar, în acest top nu sînt incluşi şi cetăţenii din Republica Moldova, care şi-au redobîndit cetăţenia româna. În Republica Moldova, se votează la: Chişinău, Orhei, Nisporeni, Hînceşti, Călăraşi, Cahul, Cimişlia, Bălţi, Soroca, Ungheni, Drochia, Giurgiuleşti, Cantemir, Ialoveni, Floreşti, Leova, Edineţ, Făleşti.

De ce este posibil turismul electoral?

Înainte de toate, demn de reţinut este faptul că alegerile din România sînt organizate de către Guvernul Ponta, iar ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şeful diplomaţiei româneşti, este coleg de partid cu premierul român.

Prin urmare prevederea legislativă potrivit căreia cetăţenii români cu domiciliul în România este extrem de favorabilă turismului electoral româno-moldovenesc.

Exemplu: În ziua votării, de exemplu, aşa cum s-a întîmplat la absolut toate votările din România de pînă la 2 Noiembrie, vin microbuze sau autocare cu turişti electorali din judeţe româneşti limitrofe Republicii Moldova şi se duc la diferite centre de votare. Votanţii prezintă paşapoartele româneşti. Chiar dacă sînt moldoveni de origine, ei sînt cetăţeni români, cu domiciliul în România, dar sînt aflaţi în străinătate. Aceşti votanţi pot fi moldoveni etnici stabiliţi de mult în România ori sînt studenţi.

În ce constă frauda electorală? Cei aduşi din România ca să voteze în Republica Moldova, în România au votat cu Cartea de Identitate, nu cu Paşaportul, căci cu Paşaportul votează în Moldova. Cineva poate contraargumenta cu aceea că, la aceste alegeri, s-a introdus declaraţia pe propria răspundere a fiecăruia că nu a mai votat în altă circumscripţie. Da, numai că misiunile diplomatice care asigură votarea în străinătate sînt subordonate candidatului Victor Ponta, nu lui Klaus Iohannis. Mai apoi, cine mai stă să compare datele dintre un Paşaport prezentat la votare în străinătate cu cele dintr-o Carte de Identitate cu care acelaşi a votat în România?

În acest context, acest tip de votare frauduloasă prin turism electoral este cu putinţă şi prin aceea că, după cum a declarat MAE din România, în evidenţele pe anul 2013 şi 2014 nu sînt contabilizate persoanele cu dublă cetăţenie, ceea ce face ca votul dublu, cu Carte de Identitate şi Paşaport, în România şi Moldova, să fie cu atît mai greu de depistat.

Se înţelege că acest tip de turism electoral se poate practica şi în sens invers. Sînt destui moldoveni care locuiesc în Moldova şi au Paşaport şi Carte de Identitate românească. Dimineaţă pot vota cu Paşaportul în Moldova, iar după aceea, dacă totul este gratis şi mai primesc şi ceva de cheltuială, de ce să nu facă şi o scurtă excursie în România ca să-şi pună ştampila de vot, legitimîndu-se cu Carte de Identitate românească?

Întrebări

1. Pe 16 Noiembrie, fiind vorba de suspiciuni de fraudă pe teritoriul Moldovei, Poliţia de Frontieră a Moldovei este sau nu obligată să monitorizeze toate autobuzele sau microbuzele cu turişti care trec frontiera de stat pentru o zi şi să raporteze conducerii MAI?
2. Existînd aceste suspiciuni, constatînd că declaraţiile presupuşilor turişti electorali sînt contradictorii, are dreptul Poliţia de Frontieră să nu le permită accesul în Moldova?
3. Este sau nu obligat MAI să contracareze astfel de acţiuni, să colaboreze cu Poliţia de Frontieră a României şi să monitorizeze fiecare secţie de votare, ca să preîntîmpine astfel de fraude premeditate în exteriorul Ambasadei, Consulatelor şi secţiilor de votare româneşti din Moldova?

Punem aceste întrebări în condiţiile în care autocarele sau microbuzele de turişti electorali din România pot pătrunde pe teritoriul Moldovei în scopul comiterii unor fracţiuni, dînd declaraţii false la frontieră cu privire la scopul călătoriei lor. La urma urmei, logic vorbind, dacă cei din conducerea MAI şi Poliţia de Frontieră nu iau aceste măsuri, pot fi consideraţi complici mutuali la fraudele comandate de un concurent electoral puternic din România, dar posibil că şi de unul cu influenţă din Moldova. în plan diplomatic, nu dă deloc bine. Nu-i aşa, domnilor?

Facem aceste atenţionări în deplină cunoştinţă de cauză şi din timp pentru a nu se spune că nu s-a ştiut, că instituţiile menţionate au fost luate pe nepregătite şi tot aşa!