Pseudo-eseu. Nu fecundaţi guvernanţii că se înmulţesc!

Autor: Mihai CONŢIU

Cunoaştem cu toţii situaţia deplorabilă a satelor moldoveneşti pustiite, părăginite şi îmbătrînite, sate înglodate în deznădejde, beţie, banditism şi cît şi pe cea a ultimilor ţărani care asistă neputincioşi la felul brutal în care, în viaţă fiind, li se năruieşte mitul „veşniciei care s-a născut la sat”. Satul moldovenesc riscă să devină izvoare istorice curioase, dar lipsite de importanţă pentru arheologii viitorului. Pentru că satul moldovenesc s-a „înglodat” în disperare, sălbăticie şi alcoolism. Ce poate înţelege un arheolog al viitorului atunci cînd în rămăşiţele acoperite de pămînt şi vreme ale unui sat moldovenesc va descoperi fragmentele unui computer, un beci meschin şi un closet amplasat în curtea casei?

Nici oraşele moldoveneşti nu sînt mai breze. Tinerii ţărani urbanizaţi au ruralizat oraşele pînă la obscenitate. Asta înseamnă că oraşele moldoveneşti nu au reprezentat niciodată un bastion civilizator, de cultură. Semi-orăşenii au fost mai puternici. Ei au ştiut, din relaţii telegrafice, de familie etc., că elitele citadine sînt tot o primă generaţie de ţărani în pantofi de orăşean. Prin urmare, nu le-a fost deloc greu să-i corupă cu „atenţiile lor bachice şi culinare aduse drept plocon”.

Puţinii intelectuali autentici care mai sînt, fiind incapabili să abdice în faţa unor astfel de „mezalianţe” spirituale, se sting neştiuţi într-o singurătate absolută. Deşi tocmai ei sînt adevăratele elite, nimeni nu-i caută pentru că nu-s compatibili cu „noua ordine a rapacităţii primitive, brutale şi, deci, vulgare”.

Plimbaţi-vă, pe jos, prin Chişinău, fără pază de corp, domnule Leancă!

Cine-şi imaginează că există vreun politician moldovean care se gîndeşte la soarta celor mulţi atunci cînd cerşeşte efectiv voturile alegătorilor, neapărat dintr-o maşină de lux (uneori şi una populară), ca să impresioneze, atunci acela este un mare neghiob. A, nu sînteţi neghiobi? Bine, atunci puneţi pe cîntar toate promisiunile pe care vi le-au făcut toţi politicienii, începînd cu 1991, cu tot ceea ce au şi realizat din toate promisiunile lor!

Spre deosebire de sat, oraşul este mai viu pentru că este mai populat – mai mulţi morţi, mai multe naşteri, căsătorii, tristeţi, furturi, zdrenţe, divorţuri, curve, homosexuali, preoţi postmodernişti, avorturi, saune, politicieni activi şi pasivi, granturi preferenţiale, cimitire, pro-ruşi, virgine nou-născute, pro-români, bănci, boli venerice, oligarhi, scriitori, taxiuri de noapte, academicieni, mitinguri, jurnalişti, Renato Usatîii, noul PCRM cu Ruslan Popa şi restul lumii.

Din motive relativ personale, îl respect pe premierul Iurie Leancă, chiar dacă domnia sa, probabil, nu dă doi bani pe mine, dar asta nu-i o problemă dezonorantă pentru mine. Fiecare cu beţia propriului intelect şi a propriei puteri! Cu toate acestea, nu i-aş putea permite să mă considere aceeaşi masă de manevră la fel ca şi pe „restul supuşilor” domniei sale. Afirmînd că este pro-european, ar trebui să mă respecte pentru că-mi exprim cu onestitate opiniile, iar aici nu-i vorba despre părerile unui om certat cu legea, ale vreunui incult sau primitiv.

Să reţinem că observaţiile făcute mai sus reprezintă un cumul de atrocităţi comise împotriva moldovenilor, asupra individualităţii lor (care deja au devenit o tară genetică) de către „orînduirea socială” de pînă la 1989-1991 şi „guvernările democrate” care au urmat pînă în zilele noastre! Nu moldoveanul amărît este de vină că este aşa cum este, ci politicienii şi intelectualii de elită care s-au erijat în false modele şi i-au pervertit capacitatea de a discerne între ce este moral şi nu!

M-a amuzat copios o fază! Cu prilejul liberalizării regimului de vize pentru moldoveni în UE, cînd premierul Leancă a însoţit o delegaţie moldovenească „liberă de vize” într-o cursă aeronautică în Grecia, un reporter l-a întrebat cînd a avut nevoie ultima oară să-şi ia o viză în paşaport pentru o călătorie în Europa. Vizibil încurcat, acesta „nu şi-a mai amintit”. Păi cum să-şi amintească dacă, pînă în 1989, avea tot paşaport diplomatic, fiind Secretar II la Ambasada URSS de la Bucureşti?

Pe de altă parte, ca să nu credeţi că sînt cîrcotaş, să reţinem faptul că premierul Leancă, din perspectiva funcţiei avute în diplomaţia sovietică, poate să ştie mai bine decît oricine ce vor ruşii de la noi, cum vor să obţină şi cum să ne scoată din ghearele temniţelor Uniunii Vamale. Invariabil, îmi aduc aminte cînd un vechi experimentat în serviciile secrete îmi spunea că ruşii sînt admirabili prin aceea că pot avea răbdare şi 30 de ani pentru ca un agent de-al lor să-şi îndeplinească o misiune decisivă. Sigur că nu mă refer la prim-ministrul Iurie Leancă, chiar dacă situaţia de acum îţi împinge gîndurile în toate direcţiile.

După această prea lungă descriere-divagaţie, ţinînd seamă de speranţele d-lui Leancă în privinţa integrării Moldovei în UE în 2019, îi propun să facă o plimbare, pe jos, prin Chişinău, fără pază de corp, măcar prin zona Gării (Feroviare, cum i se mai spune!) şi a Pieţei Centrale.

În aceste zone (fireşte că sînt şi altele!) veţi vedea tristeţea şi adevăratul chip fără de nici o speranţă nu doar a moldovenilor, ci a întregii ţări. În zona Gării, mai cu seamă în zilele sfîrşitului de săptămînă, moldovenii, mulţi dintre ei pensionari, intelectuali ajunşi la limita sărăciei etc., îşi înşiră pe trotuare, spre vînzare, ultimele lor haine ponosite sau relativ noi, bibelouri-amintiri, obiecte casnice ş.a.m.d. pentru nişte sume ridicole pentru a-şi cumpăra de mîncare.

De rînd cu aceştia, în zonele adiacente Pieţei Centrale, „mai elevaţii comercianţi” stau în arşiţa soarelui sau în viscol să-şi vîndă, tot pe trotuare, marfa (haine, încălţăminte, legume, fructe etc.). Ştiţi ce este la fel de dezolant în acest peisaj? Există cumpărători ai acestor „bunuri”, domnule Leancă! Aceasta-i Moldova cu care trebuie să ne integrăm în UE, nu cea a familiei dumneavoastră sau cele ale colegilor de partid!

În tot acest timp, domnule Leancă, pe lîngă aceste trotuare pe care nefericiţii Moldovei îşi vînd pînă şi amintirile de familie, cele mai luxoase maşini occidentale aleargă nebune cu fii de demnitari, oligarhi sau bandiţi spre restaurante de lux sau saune, avînd alături fecioare racolate de aceştia din sînul acestor familii nevoiaşe şi lipsite de orice speranţe. Aşa se prostituează un neam! De aceea nici nu veţi putea fi un bun premier, iar asta pentru că habar nu aveţi că există aşa ceva!

Intrăm, încet, în pămînt, ca satele moldoveneşti!

Premier hei-rupist, „habar-n-am-ist” de formă şi patron politic al atacului judiciar de tip rider asupra „Moldovei Suverane”

Pe fondul realităţilor descrise mai sus, Leancă este optimist în privinţa aderării Moldovei la UE în 2019. Şi noi vrem asta! Am spus-o chiar înaintea domniei sale! Un lucru este sigur: dacă, printr-o minune „fortuită”, Moldova o să adere la UE în 2019, asta nu se va săvîrşi sub patronajul unui Guvern Leancă şi nici cu existenţa realităţilor amintite deja.

Săptămîna trecută, la postul naţional de televiziune, prim-ministrul Leancă, venind vorba şi despre majorările salariale ale judecătorilor, a făcut nişte afirmaţii stupefiante: „Dacă mă întrebaţi, astăzi, după aproape cinci luni de la majorarea dramatică a salariilor judecătorilor, dacă s-a meritat? Poate nu e corect ce spun, dar deocamdată efect pozitiv şi o mai mare responsabilitate nu văd.”

Venind vorba despre dosarul în care judecătorul Gheorghe Nogai de la Curtea de Apel Căuşeni a fost achitat, iar asta după ce fusese învinuit că a legalizat, în anul 2011, înstrăinarea frauduloasă a acţiunilor Moldova-Agroindbank, Leancă a spus:

„Se pare că „corporaţia” a funcţionat din nou, achitînd pe unii din ai săi. Ceea ce nu este corect. Acest lucru iarăşi descurajează cetăţenii, nu oferă încredere în capacitatea justiţiei de auto asanare.”

Cică astea-s decepţii pentru domnia sa! Vă rugăm să mai citiţi încă o dată cele spuse de Leancă! Nu-i aşa că este de-a dreptul delirant? Un prim-ministru admite că majorarea salariilor judecătorilor este DRAMATICĂ, dar, fapt inadmisibil pentru un premier, spune dubitativ că „poate nu e corect ce spun, dar deocamdată efect pozitiv şi o mai mare responsabilitate nu văd.” Numai pentru această afirmaţie ar trebui să-şi dea demisia.

În primul rînd, spune că majorarea salariilor judecătorilor este dramatică fără să ne spună de ce, deşi noi ştim că este neruşinată şi abuzivă. În al doilea rînd, nu ştie dacă este corect acest lucru (poate că-l ştie preşedintele Timofti sau tractoristul Vasile de la Căuşeni!), însă, pe de altă parte, nu vede efecte pozitive şi responsabilităţi mai mari!!! Asta, reţineţi, o spune un prim-ministru al unei ţări cu mari responsabilităţi asumate în vederea integrării europene!

Pe mai departe, în cazul achitării judecătorului Gheorghe Nogai, lui Leancă „i se pare că „corporaţia” a funcţionat din nou, achitînd pe unii din ai săi. Ceea ce nu este corect.” Să fim lămuriţi: Nici unui prim-ministru responsabil nu trebuie „să i se pară ceva”, căci el trebuie să ŞTIE. De asta îşi au şi rostul serviciile secrete! În discursul său, în loc să aibă o atitudine responsabilă şi să spună cetăţenilor ce va face, Leancă vine cu aceeaşi concluzie pe care o trage orice vînzător ambulant din Piaţa Centrală, spunînd banalitatea: „Acest lucru iarăşi descurajează cetăţenii, nu oferă încredere în capacitatea justiţiei de auto asanare.”

Păi tocmai aceeaşi justiţie patronată şi de premierul Leancă este cea care a săvîrşit atacul de tip rider asupra „Moldovei Suverane”. Oare „ce i se pare lui Leancă” în acest caz, mai ales că în acest atac sînt implicaţi subordonaţi de-ai săi de la Cancelaria Guvernului? „Acest lucru iarăşi descurajează cetăţenii, nu oferă încredere în capacitatea justiţiei de auto asanare”, ar spune premierul, nu-i aşa? Păi cum să nu fluieri un astfel de Guvern incompetent, făţarnic şi abuziv? Domnule Leancă, dar parcă aţi făcut şcoală diplomatică serioasă în URSS, căci nu trimiteau ruşii un diplomat la Bucureşti cu limba maghiară gata învăţată? Prietenii unguri ştiu de ce! Într-un cuvînt, domnul Leancă poate că este bun pentru camerele de filmat şi pentru protocol cu demnitari străini, dar de guvernat ţara nu-i în stare. Pentru că la ora actuală ţara nu este guvernată deloc. Poate că de Plahotniuc şi Ilan Shor din umbră!