Datoria externă totală a României este la 51% din PIB, un nivel mic comparativ cu ţările occidentale, unde datoria externă depăşeşte şi de cîteva ori PIB-ul. 

Datoria publică a crescut în primele opt luni din an cu 1,6 miliarde de euro, de la 32,3 miliarde de euro la finalul lui 2016 la 33,9 miliarde de euro la finalul lui Au­gust. Dar datoria externă totală a Ro­mâ­niei, publică şi privată, a avansat în intervalul Ianuarie – August cu doar 1,1 mld. euro pentru că depozitele ne­re­zidenţilor s-au redus cu aproape 600 de milioane de euro în aceeaşi perioadă, în vreme ce datoria BNR s-a redus şi ea marginal, cu 82 mil. euro. România are astfel una din cele mai reduse ponderi în PIB a datorie externe, de 51% în condiţiile în care Ungaria are o datorie externă totală de 120% din PIB sau Franţa una de 200%.

Pe de altă parte, România suferă de lipsă de capital investit pe termen lung în infrastructură, în şosele, în şcoli şi spitale moderne.

Potrivit datelor BNR pentru August publicate ieri, datoria externă totală a crescut cu 1,1 mld. euro în perioada Ianuarie-August. Datoria pe termen lung a însumat 69,5 miliarde de euro (73,9% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,2% faţă de 31 Decembrie 2016, iar datoria externă pe termen scurt a fost de 24,5 mld. euro (26,1% din totalul datoriei externe), în creştere cu 5,5% faţă de finalul lui 2016.

În ciuda creşterii ei, datoria publică externă totală rămîne sub control, reprezentînd doar 51% din PIB, potrivit PIB-ului estimat de Comisia Naţională de Prognoză pentru 2017, de 183,6 mld. euro.

Potrivit datelor Ministerului Fi­nanţelor, datoria publică brută a cres­cut în primele opt luni din an cu 12,1 mld. lei (2,6 mld. euro). Ca pondere în PIB ea s-a redus însă de la 37,6% din PIB la 37,4% din PIB (pe datele CNP care prognozează o creştere economică de 5,6% în acest an). Pe măsură ce deficitele se adîncesc, datoria publică ar urma să crească în următorii ani.

Potrivit raportului World Economic Outlook din Octombrie 2017 al Fondului Monetar Internaţional (FMI), datoria guvernamentală ar urma să crească de la sub 39% din PIB în acest an la 46,8% în 2022. În aceeaşi vreme, potrivit sursei citate, deficitul bugetar ar putea să crească de la 3% din PIB în acest an, la aproape 4,4% anul viitor şi 4,5% în următorii doi ani, urmînd să intre la sub 4% din PIB abia în 2022.

Economiştii mainstream cred că România nu-şi permite o datorie publică peste 40% din PIB fără riscul de a fi penalizată de pieţe prin majorarea substanţială a dobînzilor.

Sursa: Ziarul Financiar.ro