Fragmente din volumul Raporturile Ungrovlahiei/Munteniei/Romîniei cu Moldova. 1400 – 2015

Dispoziţii generale. Moldova dintre Prut şi Nistru, cedată de turci, din 1812, cînd «România» nici în proiect nu exista, se afla sub jurisdicţia Rusiei. Din august 1916 România (încă fără Transilvania şi Bucovina) era aliată a Rusiei. La început de decembrie 1917 existau două Românii: Romînia Nemţească cu centrul la Bucureşti sub oblăduirea germanului August von Mackensen, feldmareşal, şi Romînia Mîţîţîcă, ghigosită în «celebrul triunghi al morţii» – zona Iaşi – Vaslui – Huşi, oblăduită de germanul Ferdinand de Hohenzollern. La 5 decembrie 1917 neamţul A. von Mackensen l-a silit pe neamţul Ferdinand de Hohenzollern să semneze Armistiţiul de la Focşani, prin care România îşi trăda aliaţii, retroceda Dobrogea Bulgariei, ceda teritorii în Carpaţi, dar i se da voie să ocupe Basarabia. Urmează cronica ocupării Basarabiei.

2 decembrie 1917. Proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti. Declaraţie a Sfatului Ţării

Moldoveni şi noroade înfrăţite ale Basarabiei!

În temeiul ca noroadele să se unească şi să-şi ieie soarta în mînile lor, alcătuindu-şi stăpîniri naţionale în hotarele ţărilor unde locuiesc, avînd în vedere întărirea drepturilor cîştigate prin revoluţie, Basarabia, sprijinindu-se pe trecutul său istoric, se declară de azi înainte REPUBLICĂ DEMOCRATICĂ MOLDOVENEASCĂ, care va intra în alcătuirea Republicii Federative Democratice Ruseşti, ca părtaş cu drepturi egale.

5 decembrie 1917. Votat Guvernul: Consiliul Directorilor Generali. Cu Panteleimon Erhan în frunte. Demisionat la 8 ianuarie în urma insinuărilor aduse de Sfatul Ţării.

7 decembrie 1917. Prima năvălire a României asupra Rusiei.În Leova au intrat două regimente româneşti. Prin mitraliere au fost împuşcaţi cinci cetăţeni, care agitau pentru pogromuri. Arestările continuă. La Cahul e linişte. – Şt.Ciobanu. Unirea... 1929.

9 decembrie 1917. România încheie, pe la spatele aliaţilor săi, un armistiţiu cu duşmanul său - Blocul Central (Germania, Austro-Ungaria...) - Armistiţiul de la Focşani. – Istoria României în date (IRd).

15 decembrie 1917. Telegrama Guvernului Crimeei Guvernului Republicii Moldoveneşti: «Sovietul reprezentanţilor poporului Tauridei propune să intre cu el în contact în vederea creării Republicii Federative Ruse». Preşedinte Vianki. № 3377. Simferopol. – Şt.Ciobanu. Unirea...

Decembrie 1917. «O soluţie disperată». În situaţia în care «nu existau rezerve de hrană nici pentru o zi, a germinat soluţia disperată a retragerii armatei române în celebrul triunghi al morţii, între Siret şi Prut, în regiunea Iaşi – Vaslui – Huşi cu ambele flancuri pe Prut...».

Decembrie 1917. Istoricul C. Kiriţescu constata: «Trebuia să ne resemnăm a deveni o Românie micşorată, înjosită şi sărăcită, strivită între o Ungarie şi Bulgarie victorioase...». – C.Kiriţescu. Istoria războiului pentru întregirea României. II.

20 – 30 decembrie. A doua năvălire a României regale asupra aliatei sale – Rusia. Telegramă din satul Minjir. «Satele Pogăneşti, Sarata-Răzeşi, Voineşti sînt înconjurate de armatele româneşti. Se împuşcă în locuitori. Cerem ajutor militar neamînat». – Свободная Бессарабия, 21.12.1917.

26 decembrie 1917. La Bucureşti, ocupat de nemţi, încep tratativele dintre germani şi partida filogermană în frunte cu Marghiloman (viitorul prim-ministru al României) privind anexarea Basarabiei de către România, în schimbul cedării Dobrogei (bulgarilor) şi 5600 km/pătraţi de teritoriu frontalier (ungurilor). – IRd.

26 decembrie 1917. Al.Marghiloman: «S-au redijat/redactat proiectele ocupării Basarabiei» (Note politice, vol.II, pag. 295).

Început de ianuarie 1918. Ordinele Marelui Cartier român. «Două divizii de infanterie şi două de cavalerie vor începe imediat mişcarea spre a trece Prutul. Divizia a 11-a trebuia să pătrundă în Basarabia între Ungheni şi Leova şi să înainteze pe direcţia Chişinău. Divizia a XIII-a trebuia să treacă pe la Cahul spre a ocupa Basarabia de Sud. Între cele două divizii legătura o va face divizia a 2-a de cavalerie. Divizia I de cavalerie în sectorul Basarabiei va opera pe direcţia Bălţi – Soroca pînă la marginea regiunii ocupată de austrieci în judeţul Hotin». – C.Kiriţescu, II.

1918. Începutul de ianuarie. «S-au format cîteva coloane (de armate româneşti). O coloană înainta în Basarabia prin Cahul şi urma cu direcţia Bolgrad – Ismail – Chilia-Nouă pînă la Tatarbunar. La Vulcăneşti a avut loc o ciocnire, în urma căreia au căzut mulţi soldaţi din regimentul 5 de cavalerie». – C.Kiriţescu, II.

1918. Început de ianuarie. În primele zile unităţile romîneşti au ocupat gara Ungheni, au cotropit în stînga Prutului localităţile Cahul, Leova, Bolgrad, satele Manta, Vadul lui Isac ş.a. «În Cahul s-a ordonat stare de asediu. S-a introdus pedeapsa cu moartea»... – C.Kiriţescu, II.

1 ianuarie 1918. Năvălirea a treia a armatelor româneşti asupra Republicii Democratice Moldoveneşti «s-a hotărît în Consiliul de Miniştri la 1 ianuarie 1918 şi în primele zile din ianuarie trupele au năvălit» (Petre Cazacu. Moldova dintre Prut şi Nistru).

1918, început de ianuarie. «Noi am hotărît să trimitem armatele necesare ca să ocupe Basarabia, să permită celor de la Chişinău să îndeplinească ultima formalitate: unirea solemnă a izbăvitei Basarabii cu patria-mumă» (I.Gh.Duca. Amintiri politice, III).

3 ianuarie 1918. DeclaraţiaPreşedintelui Ion Inculeţ în şedinţa Sfatului Ţării: «Directorul de război cu cunoştinţa mea şi a primului director (P.Erhan) a dat ordin părţilor (unităţilor) din garnizoana moldovenească să pornească împotriva vrăjmaşului român».

6 ianuarie 1918. Voluntarii transilvăneni din Kiev au fost atacaţi de trupele Rumcerodului la staţia Chişinău, dezarmaţi şi bătuţi. Sfatul Ţării e acuzat de colaboraţionism cu guvernul României. Din această cauză eşecul plecării la Brest-Litovsk. – I.Levit, 2000.

6 ianuarie 1918. (Nr.757) Telegramă. 48 de cuvinte. «Iaşi, Guvernul romîn. Protestăm contra introducerii armatelor romîne pe teritoriul Republicii Moldoveneşti. Cerem în mod categoric oprirea imediată a trimiterii armatelor şi rechemarea neîntîrziată a armatelor deja introduse. Introducerea armatelor romîne în Basarabia ameninţă cu grozăviile războiului civil, care deja a început. Armatele ruse trebuiesc lăsate să treacă fără nici o împiedicare. Preşedintele Sfatului Ţării Înculeţ. Preşedintele Consiliului de Directori Erhan». – Sfatul Ţării. 10.01.1918.

12 ianuarie 1918. Cînd armatele ocupante româneşti au ajuns la Străşeni, generalul Prezan, în numele guvernului românesc, «dă comunicatul său presei din ţară»: «Cetăţeni ai Republicii Moldoveneşti! Vă declar sus şi tare, că soldatul romîn, care şi-a mărit acum pămîntul lui de hrană, oastea romînă nu doreşte altceva, decît să vă dea putinţă să vă statorniciţi şi să vă desăvîrşiţi autonomia şi slobozeniile voastre, precum veţi

hotărî voi singuri... De îndată (ce se vor ghiftui)... ostaşii romîni se vor întoarce la ei acasă». General Prezan, comandantul armatei romîne. Iaşi, 12 ianuarie 1918». (Petre Cazacu).

«Desăvîrşirea autonomiei şi a slobozeniei» în Basarabia ocupată a început de la 15 ianuarie 1918, cînd generalul E.Broşteanu a declarat Chişinăul în stare de asediu.

1918. După 13 ianuarie. Concluzia istoricului I.Ţurcanu: «... Cu stare de asediu şi administrare militară romînească» Sfatul Ţării «nu avea cum să funcţioneze normal... Liderii politici ... nu-şi puteau exercita obligaţiile din cauza că sfera administraţiei fusese acaparată de generalul Broşteanu...». – I.Ţurcanu. Unirea... 1998.

14 ianuarie 1918. Trupele romîneşti ocupă Chişinăul. Se introduce starea de asediu. – I.Levit, 2000.

16 ianuarie 1918. Telegramă din Soroca:«Congresul ţăranilor din judeţul Soroca protestează în mod categoric împotriva întroducerii armatei romîne în Republica Poporană Moldovenească şi cere să fie înlăturaţi acei membri care fac joc pe această chestiune. Totodată îşi exprimă categoric dorinţa să fie întrodusă în viaţă cît mai grabnic o stare legală prevăzută de Declaraţia Sfatului Ţării din 2 decembrie anul trecut». Comisarul judeţean Litvinov, Dobrovolskii, Arman.

16 – 25 ianuarie 1918. Apărarea de la Bender – lupte crîncene împotriva intervenţioniştilor romîni.

19 ianuarie 1918. La congresul III al deputaţilor ţărănimii din Republica Moldova preşedintele forului V. Rudiev s-a pronunţat negativ despre armata romînă, cerînd ca ea să părăsească ţara în 24 de ore... «Moldovenii V.Rudiev, V.Prahniţchii, T.Cotoros şi ucraineanul P.Ciumacenco, deputaţi în Sfatul Ţării, au fost împuşcaţi... Au mai fost împuşcaţi N.Grinfeld, deputat în Sfatul Ţării, N.G.Covsan, redactorul gazetei «Basarabia liberă» (Gazeta «Cuvînt moldovenesc», 31 ianuarie 1918).

20 ianuarie 1918. Ocuparea Benderului. «După lupte violente, la 20 ianuarie 1918, ora 5 dimineaţa, trupele romîne, după trei zile de luptă crîncenă, au ocupat Benderul... General Broşteanu, comandantul trupelor romîne». Comunicatul oficial al generalului E.Broşteanu cu ocazia ocupării Tighinei. – Şt.Ciobanu. Unirea...

«Vina pentru asasinarea lui V.Rudiev, V.Prahniţchii, I.Panţîri, T.Cotoros, P.Ciumacenco revine elementelor aventuriste din Sfatul Ţării, care astfel au omorît pe acei, care le-ar fi divulgat trădarea...». - ANRM.

22 – 23 ianuarie 1918. Lupte crîncene împotriva intervenţioniştilor romîni lîngă Bălţi: Apărarea de la Bălţi. - Enciclopedia...

24 ianuarie 1918. Născocire curat romînească: «independenţă» sub ocupaţie. În condiţie de stare de asediu, cînd era strict interzisă orice activitate politică, în zilele cînd armatele romîne scăldau în sînge oraşele Bălţi şi Bender, cînd Sfatul Ţării devenise o sculă a generalului E.Broşteanu, ocupanţii au impus «proclamarea independenţei» Republicii Moldoveneşti! - Cazacu.

23 ianuarie 1918. Trupele romîneşti ocupă satul Vulcăneşti. - C.Kiriţescu, II.

24 ianuarie 1918. Trupele romîneşti ocupă oraşul Cahul. - C.Kiriţescu, II.

25 ianuarie 1918. «Oraşul Bolgrad a fost ocupat după atacul artileriei». - C.Kiriţescu, II.

27 ianuarie 1918. Armata romînă (trei batalioane ale regimentului 47) a ocupat oraşul Reni. - C.Kiriţescu, II.

Sf. de ianuarie 1918. «O săptămînă întreagă armatele romîne au dus lupte în sudul Basarabiei, ocupînd prin război satele...». - C.Kiriţescu, II.

5 - 6 februarie 1918. «Armatele romîneşti au ocupat oraşul Ismail». - C.Kiriţescu, II.

Ianuarie - februarie 1918. «Armatele romîneşti, ocupînd Basarabia, a intrat în război la Nistru cu unităţile Rusiei lui Lenin». - Cazacu.

27 ianuarie 1918. Ordin circular Nr. 4038 din 27 ianuarie 1918 al statului major romîn către trupele din Basarabia: «Unităţile vor aplica legile romîne de represiune ori de cîte ori va fi vorba de siguranţa armatei romîne». «Represiunile erau într-adevăr monstruoase», - constata N.Iorga în memoriile sale. - Şt.Ciobanu. Unirea...

29 ianuarie/11 februarie 1918 – 5/18 martie. Prim-ministru Alexandru Averescu. «Este evident, - mărturisea generalul Al.Averescu ziarului Bucovina (octombrie 1919), - că în timpul guvernării mele (ianuarie - martie 1918) nu numai că nu a fost rechemată nici o unitate (din «Basarabia»), dar numărul armatelor (ocupante) s-a dublat. Continua ocupaţia la sud şi la nord».

26 februarie 1918. «Sfatul Ţării există doar pe hîrtie» - constata N.Iorga o realitate crudă la 26.02.1918.

Martie 1918. Ce prezenta Sfatul Ţării? «Sfatul Ţării n-a fost într-adevăr decît o formaţiune politică de impostură, un fel de soviet de amestecătură, în care bolşevismul, naţionalismul, rusismul, semitismul şi liberalismul burghez bîlbîiau şi se încurcau într-o ciudată cacofonie. Ieşind din alegeri cu totul fictive, el nu reprezenta nimic şi pe nimeni» (C.Argetoianu. Memorii, V).

Ianuarie - martie 1918. Concluzia ministrului romînesc I.Gh.Duca. «Armatele noastre au avut nevoie de cîteva săptămîni pentru a ocupa tot teritoriul Basarabiei; din considerente politice, au mai trecut două luni pînă «unirea» a putut fi oficial proclamată; în realitate însă «unirea» a devenit fapt săvîrşit din momentul năvălirii armatelor romîneşti asupra Basarabiei...».

Cu trei luni înainte de farsa de la 27 martie 1918! - Duca, Memorii... I; Levit, 2000.

3 martie 1918. C.Argetoianu, ministru, diplomat: «De fapt, Basarabia s-a unit cu patria-mamă, dacă nu în clipa, în care s-a hotărît trimiterea armatei noastre peste Prut, cel puţin în momentul în care trupele noastre au intrat în Chişinău, adică la 4 ianuarie 1918». - C.Argetoianu, Memorii, V.

3 martie 1918. C.Argetoianu despre liderii Sfatului Ţării. «Doi tineri fără trecut şi fără experienţă I.Inculeţ şi D.Ciugureanu (...), reprezentanţi ai unui soviet de pezevenghi adunaţi de pe stradă, pe jumătate bolşevizat, pe jumătate naţionalist, care se întrunise la Chişinău sub numele de Sfatul Ţării..., care au devenit romîni, fiindcă aşa a suflat vîntul... şi cărora le convenea să guverneze (mai bine zis să tripoteze = să speculeze) la Chişinău sub oblăduirea armatelor noastre...» (Memorii, vol.V, pag. 27, 28, 29, 30).

5/18 martie 1918 – 24 octombrie/6 noiembrie 1918. Guvernarea Alexandru Marghiloman.

5 martie 1918. Romînia îşi trădează aliaţii din Antantă. Semnează la Buftea Tratatul preliminar cu puterile Centrale. I se permite să anexeze Basarabia, cedează Dobrogea Bulgariei şi 5600 km/pătraţi de teritoriu Ungariei.

5 - 9 martie 1918. Se semnează (la Iaşi şi Odesa) Acordul ruso-romîn primul articol al căruia prevedea: «Romînia se obligă să cureţe Basarabia în timp de două luni. Toate localităţile curăţite de armatele romîneşti se ocupă imediat de unităţi ruseşti». - ДВП СССР, I.

Martie 1918. «Mărturisirea ministrului I.Gh.Duca: «Averescu (prim-ministru şi ministru de externe) a încheiat un acord cu Rumcerodul, obligîndu-se să evacueze în două luni Basarabia. Ne putem doar închipui ce argument am dat bolşevicilor contra noastră, doar noi singuri am recunoscut printr-un act oficial, că ocuparea Basarabiei a fost un act dubios... Şi astăzi mă întreb cum s-a întîmplat că generalul Averescu (prim-ministru şi ministru de externe) a semnat acest document!?» - Duca. Memorii, V; Levit, 2000.

7 martie 1918. Marghiloman a avut o discuţie cu contele Praschma referitoare la Basarabia: «Vor trebui deci 10.000 vagoane pentru două luni. – Înţeleg că sînt ordine să se ia tot. – Obiectez că nu ştiu ceea ce poate da Basarabia, din care sug şi Moldova, şi Bulgaria, care ar vrea să scoată 1.100 vagoane; că voi face anchete şi voi lua măsurile necesare».

20 - 23 martie 1918. Liderii politici de la Chişinău I.Inculeţ, D.Ciugureanu, Pan Halippa s-au aflat la Iaşi. Au fost purtaţi pe la rege, pe la academie, pe la ambasade. La 23 martie a avut loc şedinţa decisivă a consiliului de miniştri al Romîniei. S-a hotărît: «Republica Democratică Moldoveneacă va înceta să mai existe» (Al.Marghiloman). «Dacă nu se va uni, va fi anexată» (C.Arion, ministrul de externe). Prim-ministrul Al.Marghiloman a cerut reprezentanţilor Basarabiei «să plece la Chişinău spre a purcede la actul unirii». - I.Ţurcanu. Unirea...

23 martie 1918. Marghiloman: «Acord bulgarilor autorizaţia să ia din Basarabia (Bolgrad) 11.000 tone de cereale. Este condiţia cerută de ei pentru libertatea prizonierilor noştri».

26 martie 1918.La Chişinău soseşte prim-ministrul Romîniei A.Marghiloman, însoţit de ministrul de război Hîrjeu, de I.Mitilineu, secretarul general de interne, de C.Garofild, secretarul general al agriculturii, de A.Corteanu, secretarul general al finanţelor.

26 martie 1918.«Inculeţ a ciupit 2 000 000 de lei sub Marghiloman ca să voteze - cum trebuia - în Sfatul Ţării alipirea Basarabiei la patria mumă...Banii au fost număraţi la «Hotel de Londra», la Chişinău (astăzi str.Puşkin, mai jos de bulevard) prin deputaţii dr.Pilescu şi Andrei Corteanu, a cărui declaraţie o posed» (C.Argetoianu. Memorii, V. Pag. 29).

27 martie 1918, ora 16 şi 15 minute. Şedinţă a Sfatului Ţării, pe agendă, o singură chestiune - cu privire la unirea Basarabiei cu Romînia. Marghiloman citeşte Declaraţia Guvernului romîn. («Monitorul oficial», nr.309, 30 martie 1918.). Reprezentanţii fracţiunilor şi grupurilor parlamentare au expus atitudinile adoptate faţă de declaraţia Guvernului romîn.

Votul. Deputaţi cu drept de vot 138. Participanţi la şedinţă 125.

Pro: 86. Contra: 3. Abţineri: 36.

Declaraţia de «unire» cu Romînia, făcută nu în numele poporului Republicii Democratice Moldoveneşti, proclamate «independentă» la 24.01.1918, ci «în numele poporului» a nu se ştie cărei «Basarabii» - Bugeacului?, oblastei?, guberniei?, provinciei?, conţine 11 articole, unul mai caraghios şi mai fals decît altul... Despre spectacolul de la 27.03.1918, despre declaraţia adoptată istoricul I.Ţurcanu amintea: «Discuţia (despre «unire») a fost iniţiată de guvernul romîn, care, de fapt, a propus o soluţie gata (tîrguită cu şi aprobată de nemţi la 26.12.1917), pe care Sfatul Ţării era chemat s-o voteze (Ion Ţurcanu. Unirea Basarabiei... 1998).

28 martie 1918. Se publică, a doua zi după lichidarea Republicii Democratice Moldoveneşti, ultima parte a Constituţiei Republicii Naţionale Moldoveneşti (proiect):

§ 77. «Toate popoarele locuitoare în republică, în afară de egalitatea completă cetăţenească şi politică a tuturor cetăţenilor, au dreptul de a dispune liber de soarta lor în ce priveşte cultura: a) dreptul de a se folosi de limba maternă în instituţiile locale de stat şi obşteşti, precum şi în şcoli potrivit cu populaţia care traieşte în localitatea respectivă; b) dreptul de a se da învăţătura începătoare în limba maternă; c) dreptul de a alcătui instituţii, adunări şi asociaţii de tot felul, care au de scop să păstreze şi să dezvolte limba, literatura şi ultura fiecărui popor.

§ 78. Limba moldovenească, ca limbă oficială a statului este obiect de învăţătură obligator în toate şcoalele republicii.

§ 79. Pentru a rezolva chestia despre intrarea Republicii Naţionale Moldoveneşti în vreo uniune politică cu oricare alt stat pe temeiul confederaţiei, federaţiei sau uniunii personale ori reale, trebuie să se facă votarea întregului popor (referendum), la care să ia parte toţi cetăţenii ajunşi la vîrsta de 21 de ani, fără deosebire de sex, religie, naţionalitate».

Acest articol a rămas ca un ecou al demnităţii noastre, ca o nădejde călcătă în picioare cu o zi înainte - la 27 martie 1918.

27 martie 1918. «Banchetul unirii». La sfîrşitul spectacolului numit «unire» porăitorul principal Al.Marghiloman, prim-ministrul Romîniei, a dat un banchet, unde a spus în gura mare: «Unirea s-a făcut la Bucureşti!», adică s-a brodit sub supravegherea şi sub dictatul ocupanţilor germani. Iar nănaşul afacerii, - pardon «unirii» - a fost feldmareşalul german August von Mackensen, comandantul armatelor de ocupaţie a Romîniei.

27 martie 1918. Mărturisirea dureroasă, amară a generalului romînesc M.Schina:

«Despre banchetul dat de Al.Marghiloman, prim-ministrul Romîniei, după şedinţa «unitoare» a Sfatului Ţării s-au scris multe... Dar ceea ce nu este scris nicăieri este dureroasa impresiune, ce am resimţit la auzul cuvintelor rostite de preşedintele Consiliului de Ministri: UNIREA S-A FĂCUT LA BUCUREŞTI!». - M.Schina. Basarabia. Ianuarie 1918 - iulie 1919. Bucureşti, 1938.

24 octombrie 1919. Într-un interviu acordat ziarului Bucovina Al.Averescu (fost prim-ministru şi ministru de externe al Romînie, ianuarie - martie 1919) a ripostat hotărît acuzatorilor săi mincinoşi: «În timpul mandatului meu (de prim-ministru) nu a fost rechemată nici o unitate militară din Basarabia. Dimpotrivă, numărul unităţilor militare s-a dublat - pînă la 8 divizii! - OCUPAREA BASARABIEI CONTINUA LA SUD ŞI LA NORD». - Bucovina, 24.10.1919. «Unirea» romînească continua şi după «unire»!

Documentele reproduse confirmă concluzia usturătoare: «Poporul romîn, pe tot parcursul existenţei sale, de la 1859 încoace, a fost mereu dezinformat, dezinformat atît de mult, încît a luat dezinformarea drept adevăr» (Săptămîna, 6.07.2012). E regretabil că istoricii romîni pînă acum nu-şi dau sama, că «pot fi patrioţi fără a falsifica adevărul» (L.Boia). Parafrazîndu-l pe Ion Cristoiu, vom zice şi noi: «Poţi să fii romîn, dar nu e numaidecît să fii şi agramat».

...Toate pretenţiile şi afuriseniile Mişa Ghimpu, ale guvernatorului de pe str. Bucureşti colţ cu str. Puşkin trisfetitele Vitalia, Corina şi Maia d’Arc (pardon, de Femei), chicată cu hîrzobul întru mîntuirea noastră, academiştii N.Ciobanu (Dabija), Gh.Duca, Gh.Cojocaru şi alţii de aceeaşi erudiţie le pot adresa lui Ioan Scurtu, Ioan-Aurel Pop şi altor, istorici romîneşti de aceeaşi vocaţie ceauşistă – băsistă.

Vasile STATI