Uniunea Europeană a intrat într-o profundă criză instituțională după ce Ungaria și Polonia au blocat bugetul și fondul de recuperare post-Covid de 1,82 trilioane de euro. Oficialii de top ai blocului european spun că, pentru moment, nu se întrevede o ieșire din această criză, scrie Politico.

Chiar și pentru UE, care se vede frecvent în situații de blocaj politic, această nouă criză venită după o negociere amplă și dificilă pare să fie prea mult. Confruntarea devine, astfel, principalul element de pe agendă pentru viitoarea întîlnire a șefilor de stat și de Guvern din Uniunea Europeană, care va avea loc Joi, prin videoconferință.

O posibilitate ar fi amînarea adoptării bugetului, însă contextul actual, în care majoritatea țărilor sunt afectate puternic de al doilea val al pandemiei de coronavirus, în care multe au intrat deja în lockdown, parțial sau total, și în care economiile lor au fost paralizate, face acest lucru extrem de dificil.

Cum s-a răzbunat iliberalul Viktor Orban pe Uniunea Europeană

Deși bugetul a fost blocat de Polonia și de Ungaria, mulți oficiali europeni dau vina pe prim-ministrul ungar Viktor Orban, un frecvent adversar intern al UE și instituțiilor sale.

„Știm cu toții că acesta este un blocaj. Ne aflăm la o răscruce și nimeni nu știe în ce direcție să o luăm. Știm doar că întreg pachetul nu va putea fi aprobat pînă ce nu îi vom avea pe unguri de partea noastră. Vom continua să ne consultăm, însă de la un anumit punct, ungurii vor trebui să acționeze cu sinceritate și bunăcredință, altfel, vom avea probleme mari”, a declarat un oficial european.

Ungaria și Polonia au blocat pachetul de redresare în timpul unei întîlniri a ambasadorilor UE, luni, motivînd că au luat această decizie din cauza noului mecanism de alocare a fondurilor în funcție de respectarea principiilor statului de drept. Această măsură a putut fi aprobată pentru că are nevoie doar de o majoritate calificată, nu de unanimitate, așa cum este cazul bugetului.

Ungaria și Polonia s-au folosit, astfel, de puterea lor de veto pentru a bloca finalizarea procesului prin care blocul european urma să construiască fondul de redresare economică în contextul pandemiei de Covid-19. Cele două țări au semnalat, de asemenea, că nu vor sprijini din punct de vedere politic nici bugetul multianual, programat să intre în vigoare de la 1 Ianuarie.

Oficialii europeni au atras atenția Guvernelor celor două țări că își prejudiciază proprii cetățenii acționînd în acest fel, pentru că fondul de redresare și bugetul includ zeci de miliarde de euro destinate pentru recuperarea Ungariei și Poloniei.

Cele două țări sunt beneficiare nete de fonduri europene și sunt printre cele lovite puternic de al doilea val al pandemiei, însă oficialii europeni spun că Viktor Orban a refuzat să cedeze chiar și după mai multe întîlniri la nivel personal cu cancelarul Germaniei Angela Merkel, cu președintele Consiliului European Charles Michel și cu mai mulți oficiali de top din Franța, Italia, Spania sau Portugalia – alte țări puternic afectate de pandemia de coronavirus care au nevoie rapidă de fondurile respective.

UE vrea stat de drept. Polonia și Ungaria îl consideră „sclavie”

Unii oficiali europeni spun că Uniunea Europeană plătește acum pentru faptul că nu a rezolvat în totalitate această dispută în timpul summit-ului din Iulie, atunci cînd a fost aprobat acest pachet de redresare economică. Pentru a obține un acord atunci, liderii europeni au fost de acord că va exista o legătură între acordarea de fonduri viitoare și respectarea normelor statului de drept, însă au lăsat această legătură deschisă interpretărilor.

„Nu suntem la finalul acestei epopei, intrăm într-o fază politică. Însă dacă acest blocaj continuă, riscăm să funcționăm cu un buget foarte redus și doar cu cheltuieli esențiale, fără angajamente pe fonduri structurale, politică externă și altele”, a mai spus un oficial european.

Opțiunile europenilor rămîn foarte limitate. Chiar dacă cei 25 de șefi de stat și Guvern din Consiliul European ar fi dispuși să le facă pe plac Ungariei și Poloniei, bugetul tot ar avea nevoie de aprobarea Parlamentului European, acolo unde s-au dus negocieri lungi și grele pentru adoptarea mecanismului pentru legarea fondurilor de respectarea statului de drept. Chiar și soluția actuală a fost văzută de unii europarlamentari drept o soluție de compromis, iar eliminarea ei completă ar fi și mai problematică pentru obținerea sprijinului pentru buget în PE.

Teoretic, planul de redresare economică ar putea fi adoptat în afara bugetului, printr-un acord interguvernamental între celelalte state-membre, o posibilitate explorată în Primăvară de Comisia Europeană, însă refuzată în final pentru că ar fi dus la complicații și dificultăți la fel de mari.

Instituțiile europene și multe Guverne din UE se plîng de ani de zile de alunecarea Ungariei și Poloniei spre autoritarism. La rîndul lor, liderii polonezi și ungari se plîng că ar fi „șantajați” de Bruxelles:

„Nu există nici un criteriu sau definiție clară a principiilor statului de drept, deci ele nu pot fi folosite drept un instrument concret de sancțiune”, le-a spus ministrul ungar al Justiției reporterilor.

„Aceasta este o discuție care va determina dacă Polonia este o națiune independentă în comunitatea europeană sau dacă va fi înrobită instituțional și politic. Nu este vorba de statul de drept, ci de sclavie instituțională și politică”, a afirmat și ministrul polonez al Justiției.

Fondul de redresare, esențial pentru recuperarea economică a Europei, ar putea întîlni și mai multe obstacole

Drumul spre adoptarea bugetului și fondului de redresare va fi lung, tumultos și va fi plin de obstacole. Pentru adoptarea bugetului multianual de 7 ani, va fi nevoie de aprobarea Parlamentului European și de sprijin unanim în Consiliul European. Procesul prin care se va face posibilă crearea fondului de redresare are și el nevoie de sprijin unanim în Consiliul și trebuie ratificat și de Parlamentele naționale ale statelor.

Chiar și dacă oficialii europeni reușesc să convingă cumva Ungaria și Polonia să renunțe la poziția intransigentă, Parlamentele de la Budapesta și Varșovia ar putea să acționeze în continuare prin blocarea aranjamentului de finanțare al fondului de redresare. De asemenea, Parlamentele naționale din țări precum Finlanda ar putea să blocheze, de asemenea, aceste aranjamente dacă vor considera că Polonia și Ungaria au primit prea multe concesii în ce privește respectarea statului de drept.

Germania face un apel direct la cele două țări: „Sunt bani de care numeroase țări au nevoie urgentă”

Germania, deținătoarea actuală a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene a cerut Ungariei și Poloniei să renunțe la opoziție și să aprobe bugetul UE dar și fondul de relansare economică. Guvernul de la Varșovia rămîne, însă, pe poziții și anunță că așteaptă o soluție de compromis. 

Michael Roth, secretar de stat pentru Afaceri Europene din Ministerul de Externe al Guvernului german a afirmat că „perioada în care ne aflăm nu mai permite acțiuni de veto, ci măsuri rapide în spiritul solidarității”. Cetăţenii statelor membre UE mizează pe susţinerea instituţiilor, a subliniat oficialul german, avertizînd că toată lumea va plăti un preţ mare dacă bugetul UE şi Fondul de relansare economică nu vor fi aprobate rapid.

Heiko Maas, ministrul german de Externe, s-a declarat încrezător că se va ajunge la o soluţie de compromis. „Este vorba de mulţi bani, de care numeroase ţări din Uniunea Europeană au nevoie urgentă şi pe care îi aşteaptă, astfel că este nevoie de o soluţie rapidă. Sunt convins că vom găsi o soluţie”, a afirmat Heiko Maas.

Guvernul Poloniei a anunţat, Marţi, că aşteaptă o soluţie de compromis din partea Bruxellesului. „Aşteptăm noi propuneri, coerente cu tratatele UE”, a declarat Piotr Muller, purtătorul de cuvînt al Guvernului de la Varşovia. „Polonia vrea ca acordul bugetar să fie aprobat cît mai rapid, dar fără costuri în materie de suveranitate naţională”, a argumentat, la rîndul său, Szymon Szynkowski, secretar de stat în Ministerul de Externe al Guvernului de la Varșovia.