Se estimează că 4,8 milioane de locuri de muncă au fost pierdute în Ucraina de la începutul agresiunii ruse, potrivit unui nou comunicat de presă al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM).

Studiul estimează că, dacă ostilităţile ar escalada, pierderile de locuri de muncă ar creşte la şapte milioane. Cu toate acestea, dacă luptele ar înceta imediat, ar fi posibilă o recuperare rapidă, cu revenirea a 3,4 milioane de locuri de muncă. Acest lucru ar reduce pierderile de locuri de muncă la 8,9%, conform raportului

Ca răspuns la această perturbare, Guvernul Ucrainei a depus eforturi considerabile pentru a menţine funcţional sistemul naţional de protecţie socială prin garantarea plăţii prestaţiilor, inclusiv persoanelor strămutate în interior, prin utilizarea tehnologiilor digitale.

Criza din Ucraina poate crea perturbări pe piaţa muncii şi în ţările vecine, în principal în Ungaria, Moldova, Polonia, România şi Slovacia.

Dacă ostilităţile vor continua, refugiaţii ucraineni ar fi nevoiţi să rămînă în exil mai mult, punînd şi mai multă presiune asupra pieţei muncii şi asupra sistemelor de protecţie socială din aceste state vecine şi crescînd şomajul în multe dintre ele. Perturbarea semnificativă a economiei şi a ocupării forţei de muncă care afectează Federaţia Rusă are efecte semnificative asupra Asiei Centrale, în special în ţările ale căror economii depind de remitenţele din Federaţia Rusă, cum ar fi Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan.

Aceste patru state sunt printre primele zece ţări de origine pentru migranţi din Federaţia Rusă, iar mulţi dintre aceşti migranţi trimit o parte semnificativă a remitenţelor înapoi în ţările lor de origine.

Dacă ostilităţile şi sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse conduc la pierderi de locuri de muncă pentru lucrătorii migranţi din Federaţia Rusă şi aceşti lucrători migranţi se întorc în ţările lor de origine, vor exista pierderi economice grave în Asia Centrală în ansamblu.

Agresiunea din Ucraina a creat, de asemenea, un şoc pentru economia globală, complicînd şi mai mult redresarea din criza COVID-19. Este posibil ca acest lucru să afecteze creşterea ocupării forţei de muncă şi a salariilor reale şi să pună presiune suplimentară asupra sistemelor de protecţie socială.

În multe ţări cu venituri mari, care au asistat recent la semne de redresare mai puternică a pieţei muncii, consecinţele crizei din Ucraina pot înrăutăţi condiţiile de pe piaţa muncii şi pot inversa unele dintre cîştigurile obţinute. Situaţia este deosebit de grea în ţările cu venituri mici şi medii, dintre care multe nu au reuşit să-şi revină pe deplin după impactul crizei COVID-19.