Poroşenko şi Merkel se declară încrezători într-un dialog cu separatiştii proruşi

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi cancelarul german Angela Merkel s-au declarat încrezători în organizarea marţi a unor discuţii cu reprezentanţi ai separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, a anunţat preşedinţia ucraineană.

Într-o convorbire telefonică, luni seara, cei doi lideri "au vorbit despre organizarea unei reuniuni tripartite a Grupului de contact prin intermediul unei videoconferinţe şi şi-au exprimat certitudinea că acest eveniment va avea loc marţi", se arată într-un comunicat emis de preşedinţie.

Grupul de contact tripartit este alcătuit dintr-un reprezentant OSCE, unul ucrainean şi unul rus, care urmează să intre în legătură cu lideri separatişti.

Poroşenko şi Merkel au evocat totodată participarea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) la un control la frontiera ruso-ucraineană.

"Este vorba despre o mobilizare la frontieră a unor inspectori din cadrul OSCE, inclusiv la posturile de frontieră ruseşti de a Doneţk şi Gukovo, dar şi despre posibilitatea de a folosi drone (avioane fără pilot) pentru supravegherea frontierei", potrivit preşedinţiei ucrainene.

Tensiunea a crescut în Ucraina luni, Kievul suspectînd Moscova că a doborît în aceeaşi zi unul dintre avioanele ucrainene de transport militar în zona separatistă, cu ajutorul unei rachete provenind "probabil" de pe teritoriul Rusiei.

Incidentul a avut loc la mai puţin de 24 de ore de la o avansare a forţelor de la Kiev pînă în apropiere de Lugansk, una dintre capitalele regionale şi totodată un fief al insurgenţilor proruşi, dar şi de la deblocarea aeroportului din localitate în urma unor confruntări intense.

Dialogul a devenit şi mai dificil în urma unui incident care a avut loc duminică la frontiera dintre Ucraina şi Rusia. Acuzînd forţele de la Kiev că se află la originea unui tir de obuz care s-a soldat cu un mort de partea rusă a frontierei, Moscova a evocat o "escaladare extrem de periculoasă" şi a ameninţat Ucraina cu "consecinţe ireversibile".

Autorităţile ucrainene au negat orice implicare în acest incident.

Berlinul, Kievul, Parisul şi Moscova vor un dialog cu separatiştii proruşi

Şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier a declarat luni că Berlinul, Kievul, Moscova şi Parisul acţionează în vederea unui dialog, care să aibă loc cel mai tîrziu marţi, între Grupul de contact pentru Ucraina şi reprezentanţi ai separatiştilor, în vederea unui armistiţiu.

Steinmeier, care se afla într-o vizită la Amman luni, a participat la o conferinţă prin telefon cu omologii săi francez Laurent Fabius, ucrainean Pavel Klimkin şi şeful administraţiei prezidenţiale ruse Serghei Ivanov, potrivit unui comunicat dat publicităţii la Berlin.

"Toate părţile acţionează cu insistenţă pentru ca Grupul de contact să intre în legătură directă cu separatiştii cel mai tîrziu mîine (marţi) prin intermediul unei videoconferinţe", a anunţat Ministerul german de Externe într-un comunicat.

"O întîlnire fizică a Grupului de contact cu reprezentanţi ai separatiştilor urmează să aibă loc foarte rapid după aceea", se arată în comunicat.

Miniştrii de Externe ucrainean, rus, german şi francez s-au întîlnit de urgenţă pe 2 iulie, la Berlin, şi au subliniat, într-o declaraţie solemnă, asupra necesităţii angajării cît mai rapid a unor negocieri în vederea ajungerii la un armistiţiu în Ucraina, în timp ce în estul ţării confruntările armate se intensifică.

Din cauza escaladării violenţelor în ultimele zile, diplomaţi din cele patru state au reafirmat luni importanţa acestei declaraţii comune, se arată în comunicatul Berlinului.

Forţele de la Kiev au reuşit luni să deblocheze aeroportul de la Lugansk, dar au pierdut un avion de transport, doborît cu o rachetă despre care Ucraina crede că a fost lansată de pe teritoriul Rusiei, ceea ce sporeşte şi mai mult tensiunile deja puternice dintre cele două ţări.

O întîlnire a preşedintelui rus Vladimir Putin cu cancelarul german Angela Merkel duminică, la Rio, în cursul finalei Campionatului Mondial de Fotbal, a condus doar la reiterarea dorinţelor acestora ca între Kiev şi insurgenţii proruşi să aibă loc "discuţii directe imediat ce este posibil" în vederea ajungerii la un armistiţiu.

Însă Ucraina cere, în prealabil, să poată să reia controlul asupra frontierei cu Rusia, o solicitare respinsă atît de către rebelii proruşi, cît şi de către Moscova.

Washingtonul acuză Moscova că furnizează tancuri separatiştilor

Statele Unite au acuzat din nou Rusia, luni, că "îşi continuă eforturile de destabilizare a estului Ucrainei", afirmînd că Moscova furnizează separatiştilor proruşi arme precum tancuri şi lansatoare de rachete.

"Rusia afirmă că doreşte pacea, însă aceste acţiuni nu corespund cuvintelor sale", a afirmat Departamentul de Stat american, citat într-un comunicat.

"Nu avem nicio dovadă că susţinerea Rusiei faţă de separatişti a încetat. În realitate, considerăm că Rusia continuă să le furnizeze armament greu, echipament militar, bani şi că autorizează trecerea liberă a insurgenţilor separatişti pe teritoriul Ucrainei".

Departamentul de Stat, la fel ca NATO, a acuzat din nou Rusia că "masează militarii la frontiera ucraineană", oferind o listă detaliată cu dovezi materiale care confirmă aceste acuzaţii.

Washintonul acuză Moscova, "că a concentrat un număr important de echipament în sud-vestul Rusiei" şi că aproape a dublat numărul de tancuri, vehicule blindate şi lansatoare de rachete.

"Informaţii recente demonstrează că Moscova le-a transferat recent separatiştilor tancuri din perioada sovietică şi material de artilerie şi că weekendul trecut mai multe vehicule militare au trecut frontiera", afirmă Departamentul de Stat.

Washingtonul, Kievul şi aliaţii lor îl acuză pe preşedintele rus Vladimir Putin că înarmează şi finanţează separatiştii după destituirea în februarie a fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici, ceea ce Kremlinul dezminte.

NATO denunţă suplimentarea efectivelor militare ruse la frontiera Ucrainei

Alianţa Nord-Atlantică denunţă suplimentarea efectivelor militare ruse la frontiera cu Ucraina, considerînd că acesta este "un pas înapoi în efortul pentru detensionarea situaţiei".

"Începînd de la jumătatea lunii iunie, avem dovezi privind sosirea progresivă a mii de militari ruşi în apropierea frontierei Ucrainei", declară un oficial NATO, citat de AFP.

"În momentul de faţă, există între 10.000 şi 12.000 de militari ruşi în această zonă", comparativ cu circa 40.000 în luna mai, precizează oficialul citat.

"Numărul efectivelor ruse scăzuse la circa 1.000 la jumătatea lunii iunie, dar, între timp, ruşii au consolidat din nou prezenţa de-a lungul frontierei. Acesta nu este un pas în direcţia cea bună. Este un pas înapoi în efortul pentru detensionarea situaţiei", adaugă oficialul NATO.

"Alianţa Nord-Atlantică cere din nou Rusiei să retragă trupele de la frontiera ucraineană, să înceteze susţinerea separatiştilor proruşi, să nu mai permită intrarea în Ucraina a combatanţilor, a fondurilor şi armelor, să înceteze toate activităţile destabilizatoare", subliniază NATO.

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a afirmat luni că ofiţeri militari ruşi luptă în estul Ucrainei alături de insurgenţii separatişti, rebelii utilizînd şi un nou sistem rus de rachete. În plus, Preşedinţia Ucrainei susţine că obuzele cu care a fost doborît un avion de transport al armatei ucrainene au fost trase cel mai probabil de pe teritoriul Rusiei.

Rusia invită observatori OSCE la frontiera ruso-ucraineană

Ministerul rus de Externe a anunţat marţi că a invitat observatori ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să se deplaseze la frontiera ruso-ucraineană, în a doua zi după un tir căzut într-un oraş rusesc de frontieră a provocat moartea unei persoane.

"Printr-un gest de bunăvoinţă şi fără a aştepta o încetare a focului, partea rusă invită observatori ai OSCE să se deplaseze la punctele vamale din Doneţk şi Gukovo, la frontiera ruso-ucraineană", anunţă dipomaţia rusă într-un comunicat, adăugînd că a trimis o scrisoare în acest sens preşedintelui OSCE, Didier Burkhalter.

Ministerul rus a precizat, de asemenea, că această decizie este "legată de agravarea considerabilă a situaţiei din sud-estul Ucrainei, unde Kievul desfăşoară o operaţiune militară".

"Sîntem siguri că această măsură va contribui la crearea condiţiilor favorabile pentru atingerea obiectivelor vizînd o încetare a violenţelor şi lansarea unui dialog" în Ucraina, adaugă Moscova.

Un purtător de cuvînt al autorităţilor regionale din Rostov, citat de agenţia rusă Itar-Tass, a anunţat duminică că "un obuz lansat de pe teritoriul ucrainean a căzut la Doneţk. Două case au fost avariate, iar o persoană a murit", a precizat el, adăugînd că o femeie în vîrstă a fost rănită.

Moscova a reacţionat foarte rapid. "În Rusia, noi considerăm această provocare drept un act de agresiune suplimentar din partea Ucrainei", a declarat Ministerul rus al Afacerilor Externe. "Acest eveniment demonstrează o escaladare extrem de periculoasă a tensiunilor de la frontiera dintre Rusia şi Ucraina şi poate avea consecinţe ireversibile, de care va fi responsabilă Ucraina".

La rîndul său, Kivul a dezminţit duminică că ar fi la originea acestui tir cu obuze.

Sursa: Mediafax