Au scandalizat întreaga planetă, acuzaţi de violuri, crime, adulter şi incest
De-a lungul istoriei, mai mulţi lideri religioşi foarte importanţi ai Europei creştine au reuşit să scandalizeze societatea. Deşi consideraţi reprezentanţii lui Dumnezeu pe Pămînt aceştia au fost bănuiţi de cele mai mari atrocităţi, de la crime, la violuri şi pînă la incest. Din Evul Mediu şi pînă astăzi, cei mai înalţi reprezentanţi ai clerului creştin sînt consideraţi reprezentanţii Divinităţii pe pămînt, intermediari între om şi Dumnezeu. De cele mai multe ori, în lumea creştină Vest-europeană, aceşti oameni ai lui Dumnezeu deţineau puterea supremă. Puteau influenţa soarta statelor şi a supuşilor. Nimeni nu putea să le conteste autoritatea fără a fi scos cu consecinţe grave din sînul lumii creştine, prin excomunicare. Creştinii se aşteptau ca aceşti lideri religioşi să aibă o viaţă exemplară şi să fie demni de misiunea pe care spuneau că o într-un ev mediu dominat de credinţă şi misticism. Cu toate acestea, mulţi asemenea lideri religioşi au fost de fapt încarnarea păcatelor repugnate oficial de doctrina creştină. Au fost papii care au condus lumea medievală Europeană sub acuzaţii din cele mai grave, de la adulter pînă la crimă şi incest.

Papa care a judecat un cadavru

Una dintre cele mai scandaloase evenimente din sînul lumii creştine medievale l-a avut ca protagonist chiar pe cel mai puternic şi important reprezentant al Bisericii. Este vorba despre Papa Ştefan al VI-lea. Acesta a condus Biserica creştină, Vest-europeană doar un singur an, între 896 şi 897. Nu s-a făcut remarcat prin acte de caritate, bunătate sau credinţă, aşa cum mulţi ar aşteptat de la un lider religios ci prin cel mai bizar proces ţinut vreodată în evul mediu european. Mai precis l-a judecat pe Papa Formosus, mort de nouă luni la data procesului.

Pare greu de crezut dar Papa Ştefan al VI lea şi-a dezgropat predecesorul, aflat în stare de putrefacţie, l-a îmbrăcat în straie papale şi l-a pus pe scaunul acuzaţilor. Motivul era unul cît se poate de personal. Între cei doi existase o rivalitate cruntă, iar Ştefan al VI-lea nu apucase să se răzbune pe defunctul papă. Moartea acestuia nu l-a împiedicat însă să-i ceară socoteală. Mai mult decît atît, a convocat un tribunal religios în toată legea pentru a-l judecat pe cadavrul îmbrăcat în Papă. Audienţa a fost consternată în momentul în care Papa Ştefan al VI-lea acuza şi urla la un cadavru aproape putrezit. 

”Papa a ordonat ca trupul să fie înveşmîntat complet în straiele papale şi aşezat pe un scaun în Basilica Sfîntului Ioan Lateranul, acolo unde un Sinod al Romei a judecat cazul în Ianuarie 897. A fost acuzat că a rupt legămîntul de la Troyes şi că s-a mutat ilegal în perioada cît era episcop de la o dioceză la alta. Fără să poată oferi un răspuns, defunctul Papă era apărat de un diacon, a cărui argumente nu erau convingătoare. Formosus sau mai degrabă cadavrul lui Formosus, a fost condamnat, şi a fost literalmente dezbrăcat oficial de veşminte.”, preciza Donald F. Logan în "A History of the Church in the Middle Ages". Mai mult decît atît, Papa Ştefan al VI-lea, i-a tăiat cele trei degete cu care Formosus binecuvînta. Trupul fostului Papă a fost aruncat în cimitirul străinilor. Un cutremur care a zguduit Roma a convins mulţimea că Papa făcuse un sacrilegiu, iar Ştefan al VI-lea a fost sugrumat.

Capul creştinătăţii acuzat de adulter

Dacă Ştefan al VI-lea a devenit controversat pentru răzbunarea sa ciudată, un urmaş al său la Scaunul Sfîntului Petru, a fost acuzat că a transformat Palatul Papal într-un bordel. Este vorba despre Papa Ioan al XII-lea, care a condus creştinătatea Vest-europeană între 955 şi 964. Acesta a devenit liderul religios al Europei creştine la doar 18 ani, cu un parcurs cel puţin ciudat. ”A fost diaconul unui cardinal şi imediat a devenit preot şi episcop al Romei, toate în decurs de cîteva zile”, scria Donald Logan în ”A History of the Church in the Middle Ages". Cu toate acestea a reuşit să scandalizeze ca aproape nimeni altul întreaga lume creştină. În colecţia de scrieri ”Patrologia Latina”, a fost întocmită o listă uriaşă cu acuzaţii la adresa acestui Papă, din cele mai diverse şi mai grave. „Se spune că oficia Liturghia fără să primească împărtăşania; a hirotonit un diacon într-un grajd; invoca zeii păgînii în timp ce juca zaruri; mergea la vînătoare; a lovit şi mutilat oameni; a fost dovedit vinovat de incendiere şi adulter”, arăta Donald Logan în aceeaşi lucrare. Mai mult decît atît, se precizează că femeile refuzau să vină în pelerinaj la Roma de frica ”pofticiosului„ Papă. A murit la aproape 30 de ani, după un atac cerebral în timp ce întreţinea relaţii sexuale cu o femeie măritată.

Omul care a vîndut titlul papal

Ioan al XII-lea, nu poate fi egalat decît de un alt predecesor al său. Mai precis este vorba despre Papa Benedict al IX-lea (1032-1048), rămas cunoscut în istorie ca liderul religios care a vîndut la propriu titlul de Papă, un sacrilegiu nemaintîlnit în lumea creştină. Benedict practic a moştenit titlul de Papă, fiind nepotul Papei Ioan al XIX-lea, dar şi al Papei Benedict al VIII-lea. Provenea dintr-o familie extrem de bogată şi foarte puternică. La fel ca şi Ioan al XII-lea, ajunge Papă la o vîrstă fragedă. Mai precis ajunge pe Scaunul Papal la doar 20 de ani. Culmea este că încă de cînd l-a ocupat avea o reputaţie pătată. ”Nu a trecut mult timp pînă să obţină o reputaţie de om crud şi imoral”, scrie Jana K. Schulman în ”The Rise of the Medieval World, 500-1300”. Era o perioadă în care Papalitatea era în cădere liberă ca instituţie, fiind marcată de scandaluri şi corupţie. Domnia lui Benedict al IX lea a fost marcată de scandaluri şi excese. Era acuzat de simonie, de adulter şi perversiuni. Sfîntul Damian îl descria ca pe „un demon din iad în haine de preot care organiza orgii”. Un alt Papă, Victor al III-lea, scria că Benedict se făcea vinovat de violuri, crime şi de alte păcate pe care Victor al III-lea nici nu dorea să le amintească. Ajunge în cele din urmă să facă cel mai mare sacrilegiu. Vinde funcţia de papă naşului său pentru 680 de kilograme de aur. Motivul era simplu, Benedict dorea să se căsătorească.

Papa care şi-a transformat fiica în amantă

Poate cel mai controversat Papă şi lider religios al Vestului creştin a fost Rodrigo Borgia, un spaniol ajuns Papă la Roma sub numele de Alexandru al VI-lea în secolul al XV-lea. Numele său devine o adevărată marcă a libertinajului, păcatului şi destrăbălării. Deşi a fost mereu un om al bisericii, printre altele şi episcop de Valencia, Rodrigo Borgia, avea nu mai puţin de 8 copii nelegitimi, în momentul în care a devenit Papă. Avea două amante cunoscute, Vannozza dei Cattanei şi frumoasa italiancă Giulia Farnese. Aceasta din urmă deşi era soţia unui nobil din familia Orsini, nu l-a împiedicat pe Papă să-i cîştige favorurile. Papa Borgia era renumit pentru crimele comandate, şantaj şi alte metode brutale de a-şi asigura supremaţia. Poate cel mai scandalos eveniment organizat de acest Papă a fost Banchetul Castanelor, o orgie inimaginabilă pentru un lider religios. Practic era o petrecere organizată în Palatul Papal de cardinalul Cesare Borgia, fiul Papei. La această petrecere participau curtezane şi prostituate iar Rodrigo Borgia era invitatul de seamă.

”În seara ultimei zile a lunii Octombrie 1501, Cesare Borgia aranjase un banchet în camerele sale de la Vatican cu ”cincizeci de prostituate cinstite”, numite curtezane, care dansau după cină cu invitaţii, la început îmbrăcate şi apoi goale. După cină, candelabrele şi lumînările erau luate de pe mese şi puse pe podea, în timp ce castanele erau aruncate peste tot. Castanele erau luate de curtezanele goale, tîrîndu-se printre candelabre în timp ce Papa, Cesare şi Lucreţia priveau.”, scria Johann Burchard, un contemporan, în jurnalul său. Este adevărat însă că acest jurnal ca şi Banchetul castanelor sînt contestate de unii specialişti. De asemenea, asupra Papei Alexandru al VI-lea a planat suspiciunea că se întreţinea inclusiv cu propria fiică, Lucreţia Borgia.

”Un sodomit acoperit cu ulceraţii”

Un alt Papă care s-a apropiat de faima lui Rodrigo Borgia a fost Papa Iulius al II-lea care a ţinut Scaunul Papal în perioada 1503-1513. Se spune că avea mai multe amante şi două fiice nelegitime. Un Conciliu s-a întrunit pentru a-l denunţa ca sodomit în 1511 şi a precizat despre Iulius al II-lea că era ”un sodomit acoperit cu ulceraţii ruşinoase„ semn a unor boli venerice. Erasmus din Rotterdam în ”Julius excluded from Heaven„ dar şi Girolamo Pruli sugerau că Papa Iulius al II-lea era înclinat şi către homosexualitate. 

Sursa: Adevărul.ro