Vacă de muls bani

Autor: Vlad LOGHIN

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”(CFM), alături de alţi mari monopolişti cu capital public, precum „Moldtelecom”, „Termocom”, „Apă-Canal”, a devenit o pradă aleasă a „băieţilor deştepţi” de la noi, vorba lui Traian Băsescu, preşedintele României. Adică, a unor indivizi şmecheri, hulpavi care, folosindu-se de relaţiile criminale cu nişte tipi de la putere pe potriva lor, de scheme complicate de înşelăciune, de handicapul legislaţiei existente, fură banii de la agenţii economici cu capital de stat, în loc ca veniturile acestora să ajungă în bugetul ţării, spre binele tuturor cetăţenilor.

Pentru că, evaziunea fiscală de peste 12 milioane, adică neplata taxelor fiscale în această sumă, relatată zilele acestea de procuratura de transport, la care s-au dedat 10 firme şi 5 indivizi, nu este decît un episod ordinar din marele furt care se face la întreprinderea „Calea Ferată din Moldova” de multă vreme. Să ne amintim că anul trecut au fost repuse pe şine vreo cîteva trenuri de transportare a pasagerilor după ce au fost reparate capital la o întreprindere de profil de peste Prut, pentru care fapt s-au plătit milioane de euro.

Nici vorbă, aspectul exterior arăta luxos, dar ele s-au stricat de îndată ce au fost puse la lucru. Aşa că a fost nevoie să fie întoarse la reparaţie. Cine a plătit costul acestor lucrări? Unde au ajuns milioanele de euro, devreme ce reparaţia capitală s-a dovedit de fapt una superficială? Nimeni nu a răspuns pînă la momentul de faţă la aceste întrebări? Conducătorii CFM nu au dat explicaţii şi nici nu au fost traşi la răspundere pentru cheltuirea suspicioasă a banilor publici.

Cît priveşte cazul recent de amăgire a statului de către anumite persoane şi agenţi economici, prin eschivarea de la plata taxelor fiscale, colaboratorii procuraturii de transport au relatat că 5 indivizi, fiecare din ei avînd cîte 2-3 firme, au ajuns la o tocmeală dubioasă, prin care au cîştigat în mod ilicit mai multe licitaţii privind asigurarea CFM cu piese de schimb pentru vagoane, locomotive. Aceştia, potrivit datelor procuraturii, au obţinut de la „Calea Ferată din Moldova” peste 75 milioane de lei contra mărfurilor livrate.

La prima vedere, totul arată legal, corect. Firmele au vîndut marfa şi au primit bani. Au cîştigat licitaţiile după principiul: cine vine cu oferta mai ieftină, acela cîştigă, adică legitim. Dar cum au ajuns aceste 10 firme, avîndu-i drept proprietari pe cei 5 inşi, ai căror nume procurorii, invocînd anumite prevederi ale legii, nu le-au făcut publice, să propună cel mai mic preţ pe parcursul anilor 2010-2013? Oamenii legii susţin că s-a recurs la tranzacţii fictive, criminale. Adică, una dintre aceste 10 firme cîştiga o licitaţie, alegîndu-se cu dreptul exclusiv, fixat printr-un contract comercial, de-a asigura cu piese de schimb CFM pentru anumită perioadă de timp. Ca să nu plătească taxa pentru valoare adăugată(TVA) în proporţie de 20 procente din costul mărfurilor livrate către căile ferate şi oferta să arate cea mai ieftină, aceasta invoca nişte tranzacţii fictive, succesive cu unele din aceste 10 firme, care figurează în dosarul instrumentat de procurori, pînă se ajungea la o firmă fantomă, după care se pierdea urma tranzacţiilor, deoarece firma fantomă între timp era închisă. Sau chiar dacă se dădea de urma acestor firme fantome, era imposibil de recuperat ceva, pentru că proprietarii lor se dovedeau nişte persoane ca vai de capul lor, cu venituri mici, încît nu aveai de la cine cere ceva.

Prin urmare, potrivit spuselor procurorilor, cei 5 indivizi, care derulau tranzacţiile fictive, delicvente prin intermediul celor 10 firme, ce figurează în dosarul penal trimis deja în instanţa de judecată, care la rîndul lor, pentru a voala afacerile criminale, achiziţionau mărfuri de la întreprinderile fantomă, au cîştigat nu doar licitaţiile CFM din 2010 pînă în 2013, dar nici nu au plătit TVA în bugetul statului în sumă de 12 milioane lei. Adică, au obţinut de la „Calea Ferată din Moldova” venituri în mărime de 75 milioane din vînzarea către aceasta a mărfurilor conform contractului obţinut la licitaţie şi, în acelaşi timp, au prădat statul de 12 milioane de lei, care au ajuns în buzunarele sau conturile bancare ale celor 5 „băieţi deştepţi”.

Procurorii susţin că nu au nici o dovadă precum că lucrătorii, conducătorii întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” ar fi implicaţi în această hoţie. Deşi este greu de crezut. Cum adică, timp de patru ani, unele şi acelaşi firme cîştigă licitaţiile şi nici prin cap să-ţi treacă că ar putea fi ceva necurat la mijloc, cum să nu manifeşti niţică curiozitate? Chiar este de neînţeles. Bunăoară, lucrătorii Curţii de Conturi a Republici Moldova, care au efectuat un audit la „Calea Ferată din Moldova”, imediat au înţeles că este vorba de o ilegalitate, pe care au fixat-o în raportul lor, care i-a „inspirat” pe procurori să pornească un dosar penal.

Dar, cine ştie, poate, de bună seamă, şefilor întreprinderii „Calea Ferată din Moldova”, nu le ardea de escrocheriile, pungăşiile acestor 5 inşi. Deoarece, ei, înşişi, reiese din declaraţiile procurorilor, erau implicaţii în acest timp în derularea unor hoţii cu mult mai mari. Oameni legii susţin că a fost pornit un dosar penal privind furtul a 400 mii euro, echivalentul a aproape 8 milioane de lei moldoveneşti, din bugetului acestui agent economic chiar de fostul director al întreprinderii Vitalie Strună, aflat în cîrdăşie cu un fost şef de direcţie al întreprinderii.

Reprezentanţii procuraturii au declarat că banii furaţi au fost transferaţi prin intermediul unor bănci autohtone peste hotare, la contul unei întreprinderi străine. Astfel încît, acum este o problemă nu doar recuperarea banilor furaţi, ci şi prinderea fostului şef al căilor ferate din Moldova şi a subalternului său. Ambii au zbughit-o peste hotare şi-şi savurează prada în tihnă.

Oare cîtă vreme bandiţii şi hoţii vor ajunge să fie stăpîni peste avuţia noastră, a ţării, ca lupii la stînă? Cine va răspunde pentru crimele lor? Oare nu ar trebuie să răspundă pentru această mare hoţie Anatol Şalaru, fostul ministru al Transporturilor, care l-a pus pe Strună şef la căile ferate? Sau, Mihai Ghimpu, preşedintele Partidului Liberal, care a înaintat la postul de ministru al Transporturilor pe Şalaru, care numeşte la conducerea uneia dintre cele mai mari întreprinderi de stat un tip, care acum este căutat de procuratură?