Fluturii, gîndacii, ploșnițele, puricii etc. sînt „porecle” ale insectelor, fiindcă absolut fiecare gînganie are „nume de pașaport”, adică în latină. Greu se memorează, dar cine vrea nota 10 le învață. Dacă mai are răbdare să le decodifice, apoi din fiecare denumire, grea la pronunțare, află altă învățătură pentru virtutea studențească.

Din această obligație profesională, am „săltat” pe… nu vreau să jignesc pe nimeni, nume de familie ale studenților. La apelul de la prima oră, dacă citesc un nume mai „curios”, încerc să-l decodific. Spre exemplu: Dacin, Damaschin, Magola, Rimschii, Sadomchii, Sasu, Leahu și alții. La fel de sugestive sînt și Franțuz, Neamțu, Adam, Sîrbu, Rusu, Avram, Bulgaru, Cazacu, Ungureanu, Turcu, Moldovanu, Moscovici și tot așa.

Un nume de familie care m-a inspirit anul acesta la o nouă cercetare a fost Burac, iar cele aflate le-am povestit purtătorului cu numele de botez Valeriu, care este din satul Copceac, raionul Ștefan-Vodă.

Un alt nume de familie care mi-a „sărit gîndul în minte” cînd l-am citit printre eroii din romanul istoric “Legiunile trec Dunărea”, prezentat anterior tot în acest ziar, pentru care din nou mulțumim redacției pentru acceptare, a fost Darabal. Imediat m-am amintit de studentul Vasile Daraban. M-am gîndit că îi va face plăcere să afle că numele lui de familie, chiar cu o literă altfel „cîntată” în al nostru dulce grai moldovonesc, este un erou, care a luptat alături de Decebal. Tot în acest roman istoric, am aflat un alt erou cu numele Borac, atît de aproape de Burac.

Alți eroi din roman care m-au încurajat să trec deja la tălmăcire pe hîrtie de ziar, au fost Mamutcis și Belala, care au fost zisi sau adyghei sau pe înțelesul tuturor cerchezi. Cuvînt, din nou regăsit printre numele de familii moldovenești Cerchez, iar cel mai recent și bun exemplu este absolventul nostru Semion Cerchez, care este și un titlu de mîndrie pentru UASM.

Cît adevăr este în tălmăcirea mea, știe numai bunul Dumnezeu, dar tot El ne-a dat darul de-a gîndi, povesti și legende a întocmi. De aceea, în continuare prezentăm informații pentru meditații de la cel mai mare pînă la cel mai mic. Meditații, pentru una sau mai multe seri. Pe-o laiță sau la gura sobei, cum le-ar place zilelor curente bogate cu ploi mănoase atît de bune pentru bunăstarea plugarului și a toată țara noastră, Moldova. Să onorăm serile cu primii fulgi de zăpadă, cu povești din trecut, ca să ghicim ce va fi, poate, în viitor.

Borac sau Burac. Din DEX, prima ce aflăm despre Burac e că este sfeclă. Tot respectul pentru planta dulce, dar știutorii de rusă știu că ne trebuie un „я” ca să „auzim” sfecla în burac. Apoi aflăm că „Burac este un nume de familie provenit din supranume. Termen utilizat exclusiv în regiunile din nord (Bihor, Satu Mare și Maramureș)”. După cum se vede, exclusivul cade, fiindcă Burac se întîlnește în Ștefan Vodă din Moldova, ca dovadă este studentul de la facultatea de Agronomie, Valeriu Burac, cu toate actele doveditoare în regulă, inclusiv la polonezi, ucraineni și beloruși. Lăsăm în serialul turcesc și actorul cu numele mic Burak, și propun să trecem la legendele altor popoare sau religii. Să aflăm de la ei ce mintea filosofului lor vedea, gura lui ce povestea, iar cel mai important pergamentele lor pentru lumea bună și cititoare peste ani și ani ce au mai păstrat.

Burak (în arabă – strălucitor, fulgerător) în Islam este o ființă extraterestră inteligentă, pe care doar într-o noapte Mohamed a călătorit de la Mecca la Ierusalim. Burak este, de obicei, redat în formă de cal cu cap de om. Ochii lui sînt mari și negri, iar urechile moi. Culoarea lor este roșie şi cu multe pete. Musulmanii din India, îl portretizează pe Burak cu aripi și coadă de păun. Și un vers merită a fi citit: „Pe Burak l-au adus la mine. Este un animal alb, mai sus decît măgarul, dar mai jos decît catîrul. El galopează într-acolo, pînă unde vederea lui ajunge”.

Burak in mitologia indiană

Cerchez (din turcă – çerkez) – persoană care aparține populației din Republica Autonomă Karaceaevo-Cerkessă sau este originară de acolo. Ce s-ar putea reține din povestea cerchezilor este că republica se află într-un masiv muntos, dintre care muntele Elbrus (de origine vulcanică, cu diametrul craterului de 15 km) este considerat cel mai înalt din Caucaz și Europa: vîrfuri de Vest atinge 5642 m și cel din partea de est 5621 m. Doar cînd auzim Cauzaz și Elbrius, este suficient pentru palpitația unei inimi de turist cu intenții nobile ale călătoriilor sale. Să ne rugăm lui Dumnezeu pentru o astfel de șansă norocoasă.

Darabal sau Daraban. Cine va citi romanul „Legiunile trec Dunărea”, va dori să-l recitească, poate, numai pentru eroul Darabal, fiindcă el abia se „zărește” printre evenimente, dar simbolizează cea mai importantă idee a romanului – libertatea omului. Dar pînă veți citi romanul, aflați din DEX că în limba noastră daraban însemna soldat de gardă, ostaș din pedestrimea moldovenească. Urmează să-l consultăm pe autorul romanului Amur Bakyev, dăcă a fost o alegere intenționată sau este o simplă coincidență.

De oriunde ar proveni daraban, noi am aflat despre alte evenimente istorice, și anume că: Decebal a avut în oastea sa prieteni și ostași din diferite triburi, în special din cele estice, fiindcă toți aveau același scop: să scape de imperialiștii vremurilor lor.

Spre sfîrșit, știm că trăim pe un meleag cu o mozaic istoric impresionant de colorat. De aceea, este suficient să tratăm un cuvînt, termen sau, în cazul dat, un nume de familie, exact ca arheologul ciobul său de ceramică. După care, conform spusei lui Bakyev, putem propune o „porție” nouă despre ceva sau cineva. Mi se par atît de bune aceste legende, pe care un student le poate duce în dar famiilei alături de diploma de absolvent al UASM, și, ceea ce nu e mai puțin important, bune surse pentru cultura generală a tuturor. Mulțumim Moldovei Suverane şi pentru publicarea acestui articol.

Asea M. TIMUŞ, profesoară UASM