Austria, o ţară neutră ai cărei conducători s-au pliat pe ambele părţi ale Cortinei de Fier chiar şi în timpul perioadei de vîrf a Războiului Rece, este adepta legăturilor "normale" cu Rusia, după 20 de luni de cînd UE a impus sancţiuni împotriva Moscovei, se arată într-o analiză a Bloomberg.

În timp ce embargourile comerciale sînt în linie cu legislaţia internaţională, "relaţiile normale" ar trebui să fie obiectivul pe termen lung, le-a declarat jurnaliştilor ministrul austriac de Finanţe, Hans Joerg Schelling, aflat la Sankt Petersburg, în Rusia. El a făcut declaraţiile în cadrul semnării acordului între grupul energetic austriac OMV şi gigantul rus Gazprom privind schimbul de active în Siberia şi Marea Nordului. 

Preşedintele Austriei, Heinz Fischer, a efectuat o vizită în Rusia şi s-a întîlnit cu omologul său Vladimir Putin. Discuţiile s-au axat pe "comerţul bilateral, cooperarea economică, culturală şi umanitară", conform Kremlinului.

Acţiunile arată dificultăţile cu care se confruntă cancelarul german Angela Merkel pentru a ţine UE unită în urma sancţiunilor impuse Rusiei pentru implicarea în conflictul din Ucraina. Statele din UE, printre care şi Austria, trebuie să decidă dacă vor fi reînnoite măsurile, înainte ca acestea să expire, la sfîrşitul lunii Iulie. Merkel, alături de preşedintele francez Francois Hollande, a afirmat că ridicarea sancţiunilor este legată de implementarea deplină a acordului de pace de la Minsk, semnat în Februarie 2015.

Rainer Seele, care a devenit anul trecut director general al OMV după ce colaborase deja cu Gazprom în timpul precedentelor funcţii deţinute, explorează legăturile vechi de 48 de ani între cele două companii, încercînd să învioreze afacerea austriacă. În Ianuarie, Seele afirma că "OMV este foarte deschisă la extinderea cooperării cu Gazprom". 

Pe lîngă aspectele financiare, acordul cu Gazprom include parteneriate ştiinţifice şi culturale, inclusiv sponsorizarea de concerte muzicale în Sankt Petersburg şi Viena, a explicat şeful OMV. "Nu vrem doar să aducem împreună cele două companii ci şi cele două ţări", a declarat Seele. Gazprom este dedicat extinderii parteneriatului "de la explorarea şi producţia produselor petroliere la furnizarea către consumatorii finali", a afirmat Alexey Miller, şeful companiei ruse, la ceremonia de semnare a acordului cu OMV. 

Ultima vizită a lui Putin în Austria a fost în iunie 2014, cu o lună înainte ca UE să impună sancţiunile. OMV şi Gazprom discutau atunci proiectul South Stream. Conducta South Stream, ale cărei lucrări au fost lansate în decembrie 2012, ar fi urmat să lege Rusia de Bulgaria, via Marea Neagră, pentru a se îndrepta apoi spre Europa Centrală, prin Serbia, Ungaria şi Slovenia. Gazoductul era prevăzut să aibă o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi pe an, iar costurile proiectului erau estimate la 40 de miliarde de dolari, ceea ce ar fi conferit conductei titlul de cea mai scumpă din istorie. Gazprom a anunţat în ianuarie 2016 că a renunţat oficial la acest proiect, din cauza opoziţiei UE. 

OMV şi Gazprom au convenit, în luna septembrie, un posibil schimb de active. Cu toate acestea, pînă în prezent, nu s-a decis care sînt activele ce ar urma să fie oferite în mod concret de OMV grupului Gazprom în schimbul unei participaţii de 25% la zăcămîntul de gaze naturale Urengoy din Siberia. 

Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%. Ministerul Energiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 18,99%, iar 9,3572% alţi acţionari. Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Upstream (Explorare şi Producţie), Downstream Oil (Rafinare şi Marketing), Downstream Gas (Gaze şi Energie).

Sursa: Capital.ro