La Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din 29 noiembrie 2013, Republica Moldova va intra într-o nouă fază de relaţii cu Uniunea Europeană. Ce aduce aceasta şi cum va influenţa ea viaţa cetăţenilor moldoveni de acasă şi de peste hotare? Ce are de cîştigat fiecare dintre noi şi ce trebuie să facem fiecare dintre noi pentru ca acest beneficiu să devină posibil? Cum se vor răsfrînge noile condiţii asupra relaţiei Republicii Moldova cu alte ţări? Agenţia IPN îşi propune să caute împreună cu dumneavoastră răspunsuri la aceste şi alte întrebări care frămîntă societatea în cadrul ciclului de materiale cu genericul „Asocierea cu UE pe înţelesul tuturor”.

În cadrul unor tratative corecte, după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, conflictul transnistrean ar putea fi rezolvat. Dacă autorităţile din stînga Nistrului se vor conforma condiţiilor stabilite de UE, regiunea transnistreană ar putea evita o stagnare economică şi politică. Producătorii vor avea acces la piaţa europeană, infrastructura din regiune va începe să se dezvolte, iar cetăţenii vor fi independenţi. În caz contrar, regiunea transnistreană riscă să stagneze, pentru că Rusia îşi va pierde interesul asupra acestei regiuni, după ce nu va mai avea posibilitatea de a opri Republica Moldova din ei parcursul european. De această părere este Radu Vrabie, coordonator de programe la Asociaţia pentru Politică Externă.

Poziţia agenţilor economici şi a cetăţenilor din regiune este foarte importantă, spune expertul, pentru că ei ar putea convinge administraţia de la Tiraspol să se conformeze prevederilor Acordului de Asociere cu UE şi, astfel, ar fi un pas de reîntregire a celor două maluri. „În caz contrar, regiunea riscă să se izoleze, fiind dependentă 100% financiar de Federaţia Rusă ”, a spus Radu Vrabie. Acesta a adăugat că, după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Kremlinul îşi va pierde interesul asupra regiunii transnistrene.

„Dacă Ucraina şi Republica Moldova vor adera la Uniunea Europeană, regiunea transnistreană nu va avea decît să se conformeze. Rusia nu va finanţa această regiune numai pentru singurul motiv că există. Nu cred în intenţiile de intrare în Uniunea Euroasiatică”, a subliniat Radu Vrabie.

Comportamentul autorităţilor de la Chişinău este corect şi depinde doar de autorităţile de la Tiraspol ce drum vor alege mai departe. Expertul nu exclude unele provocări în regiunea transnistreană, dar spune că acestea vor fi de scurtă durată. „Cea mai bună decizie a Tiraspolului ar fi să intre în dialog cu autorităţile de la Chişinău şi să accepte cerinţele pe care le are UE faţă de Republica Moldova”, a spus Radu Vrabie.

Şi Oazu Nantoi, expert în problematică transnistreană, director de programe la Institutul de Politici Publice, consideră că implicarea UE ar crea premise pentru o dinamică pozitivă în dialogul privind soluţionarea diferendului transnistrean. Semnarea Acordului de Asociere, cu perspectiva de creare a zonei de liber schimb, va pune în faţa agenţilor economici din stînga Nistrului o dilemă. „Businessul din stînga Nistrului tot va profita de liberul schimb, pe cînd factorul politic blochează acest proces. Prin urmare, într-un an sau doi, urmează să aibă loc deznodămîntul. Sper că acesta va fi pozitiv, în sensul că agenţii economici din stînga Nistrului vor profita de prevederile acestui acord şi pe această cale se va realiza încă un pas spre reîntregirea celor două maluri”, a mai spus Oazu Nantoi. Analistul a mai precizat că Uniunea Europeană este un factor important, care are influenţă pe plan internaţional, dar care nu se va ocupa de problemele Republicii Moldova, atît timp cît autorităţile din ţară sînt indiferente.

Elena BOLŞENCO, IPN