Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Rasmussen, care îşi va da demisia pe 1 octombrie curent, în luna septembrie va prezida summitul NATO la Wales, comunică El Pais, publicaţie pentru care oficialul a susţinut un interviu în joia trecută, în timpul vizitei sale în Spania. La summit “liderii Alianţei trebuie să sancţioneze “sfîrşitul lunii de miere” în relaţiile cu Rusia şi revenirea la abţinere (mai degrabă la “diplomaţia rece” decît la “războiul rece”, cel puţin în prezent), precum şi la o nouă misiune în Afganistan (îndreptată spre instructaj şi nu spre acţiuni militare), începînd cu 1 ianuarie 2015”, scrie jurnalistul Miguel Gonzalez. Joia trecută, la Madrid, Rasmussen s-a întîlnit cu preşedintele Guvernului, miniştrii Apărării şi Afacerilor Externe, fiind primit şi de Regele Spaniei Juan Carlos.

NATO a anunţat despre “acţiuni de lungă durată” în privinţa crizei în relaţiile cu Rusia. Despre ce fel de măsuri este vorba? – a întrebat jurnalistul.

“Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat cardinal situaţia privind securitatea în Europa. Mai mult de 20 de ani am încercat să antrenăm Rusia într-o cooperare constructivă. Însă acum este clar că Rusia ne consideră duşmani. Regret profund acest fapt, dar sîntem impuşi să-l luăm în evidenţă şi să ne adaptăm”, a răspuns Rasmussen.

“Într-o perspectivă de scurtă durată am consolidat paza aeriană în Ţările Baltice, am trimis corăbii în Mările Baltică şi Neagră, am desfăşurat instrucţiuni în Ţările Baltice şi Polonia… Următoarele etape, dacă va fi nevoie de ele, vor include reînnoirea planurilor de apărare, aplicaţii militare, precum şi alte extinderi necesare (de trupe)”, a continuat şeful NATO.

Confruntările cu Rusia sînt temporare sau structurale ?

“Comportamentul Rusiei are urmări strategice, de aceea examinăm acţiuni de lungă durată ca să fim siguri că pe viitor ne vom putea proteja eficient aliaţii. Îmi pare foarte rău pentru că, aşa după cum consider, pe Rusia şi NATO le unesc interese de bază, or cel mai bine pentru ambele este să menţină relaţii reciproce constructive”, a spus Rasmussen.

Ce fel de ajutor va oferi NATO Ucrainei?

Rasmussen a comunicat că se pregăteşte un set de acţiuni care “prevede susţinerea reformei sectorului apărării şi modernizării forţelor armate. Aceasta va fi o colaborare practică care, bunăoară, va înlesni accesul Ucrainei la aplicaţiile NATO”.

Rasmussen a adăugat: „Nu avem în planuri extinderea trupelor, dar nu exclud că anumiţi aliaţi, în mod individual, vor participa la aplicaţii militare pe pămînt ucrainesc. Este treaba Kievului şi a fiecărui aliat”.

Rămîn oare deschise uşile NATO pentru Georgia?

„Uşile NATO rămîn deschise pentru democraţiile europene, care vor îndeplini cerinţele necesare (pentru aderarea la NATO). Georgia a avansat mult şi acest fapt trebuie să fie remarcat la summitul de la Wales, dar este încă prematur de vorbit acum”, a răspuns Rasmussen.

„Ţări ca Spania reproşează că NATO s-a concentrat pe Rusia şi este neatentă faţă de alte riscuri, spre exemplu, faţă de Al-Kaida”, a specificat jurnalistul.

Rasmussen a explicat că ţările NATO, care au hotar cu Rusia sau Ucraina, îşi fac foarte mari griji privind propria securitate. „Noi am prelungit misiunea împotriva piraţilor. În Wales vom adopta politica de kiber apărare şi vom confirma cursul spre limitarea sistemelor de apărare antiaeriană”.

„ Nu ignorăm alte riscuri”, a dat asigurări Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Referindu-se la bugetele pentru apărare, Rasmussen a dat un sfat Spaniei: cînd creşterea economică spaniolă va reveni la normal, atunci „o parte din resurse trebuie să fie orientate pentru apărare, de vreme ce şi în Ucraina, şi în Africa sau în Irak vedem că fără securitate nu poate fi nici stabilitate, nici bunăstare”.

Sursă: El Pais