”Pînă cînd moartea ne va despărți”

Autor: Mihai CONȚIU

Absolut oricine a auzit ori citit despre căsătorii/iubiri ”împotriva naturii” între milionari vîrstnici cu fetișcane de 20-30 de ani, dar și despre căsătorii între ”puștoaice” de 60-70 de ani cu bărbați de 25, 30, 35 de ani. Te umflă rîsul, ca să mă limitez doar la rîs, cînd auzi o pițipoancă de 25 de ani care spune că-l iubește la nebunie pe noul ei soț milionar de 60, 70 sau 80 de ani, ea fiind, firește, o amărășteancă vizibilă pe ecranele televiziunilor ori debutantă în arta spectacolului etc. La fel este și în cazul ălora de 25, 30, 35 de ani care spun că sunt îndrăgostiți la nebunie de soția lor milionară de 60-70 de ani.

Observ, permanent, că acești vîrstnici milionari se cuplează cu tinere fetișcane vizibile cumva în spațiul public – prezentatoare Tv, asistente Tv, realizatoare de spectacole etc. – pentru că reprezintă și un ”trofeu public” pe care și-l adjudecă. Cu alte cuvinte, ei se amăgesc pe sine și pe cei din jur cu ”justificarea” că tipa respectivă putea să aleagă pe oricine, dar i-a cedat lui pentru că ”îl iubește sincer pe el ca om, nu pentru banii lui”.

În vremuri de mult apuse, existau astfel de uniuni conjugale, numai că erau forțate, nu benevole ca acum. Mari negustori, boieri și alți purtători de titluri nobiliare puneau ochii pe cîte o copilă de 14, 16 ori 18 ani, dintr-o familie mai nevoiașă, pe care o cereau de soție de la părinții ei. Aceștia acceptau și, efectiv, își sileau fata să-l ia de soț pe bogatul care o pețea pentru a scăpa astfel de sărăcie. Firește că fata se împotrivea, dar era obligată să accepte, deși ea era îndrăgostită de un Ionel sărac cu care era dispusă să muncească din greu și să-și întemeieze o familie. În acele vremuri, pentru tinerele fete, dragostea era pe primul loc, nu bunăstarea materială. Tot în acele timpuri trecute, erau și tineri juni vînători de zestre, care cucereau femei mult mai în vîrstă doar pentru averea lor. Rețineți: ei vînau tipele mai în vîrstă și cu bani, nu ele erau cele care-l cumpărau efectiv, ca astăzi!

Am mai observat, de-a lungul timpului, existența unor femei foarte tinere care s-au căsătorit, ”din dragoste”, cu tipi de 70, 80 sau 90 de ani, oameni care nu erau milionari, dar se bucurau de o anumită notorietate. În aceste cazuri, am certitudinea că acele femei se căsătoreau sau se mai mărită și acum cu celebritatea lor și cu o mai modestă moștenire materială, dar acceptabilă, totuși. Firește că aproape zilnic sunt în așteptarea celebrei zicere a preotului cînd îi cunună: ”Pînă cînd moartea vă va despărți!” Cunosc personal cîteva cazuri românești, dar nu le voi pomeni din motive lesne de intuit.

Dragostea nu o să dispară în veci deoarece este un instinct trecător și inevitabil pentru orice muritor. Problema e că timpurile schimbă într-o astfel de manieră oamenii încît, indiferent de cît de puternică ar fi dragostea, multe tinere și tineri și-o reprimă instinctual de dragul ofertelor matrimoniale opulente venite din partea unor milionari vîrstnici, bărbați și femei. Ele/ei se prefac că își iubesc din inimă partenerul/partenera mult mai vîrstnic/vîrstnică, dar, în realitate, gîndul lor ”tînjitor” e permanent la un fost iubit/fostă iubită mai tînăr/tînără.

În acest întreg context, avem un exemplu obscen de notorietate în România, iar aici mă refer la fostul multimilionar Irinel Columbeanu. Acesta a fost multimilionar atîta timp cît a trăit tatăl său, care părea că era ”creierul” prosperității lui ca om de afaceri prosper. Pînă la falimentul total, acest fost multimilionar s-a afișat cu armate de tinere de circa 25 de ani cu care se zbenguia erotic prin vila lui opulentă, în piscină, în localuri bucureștene de lux și cu mulțime de ziariști de scandal după el. Îi plăcea să-și etaleze un erotism gratuit, obscen și neapărat puternic mediatizat, de parcă se închipuia a fi un Sultan cu propriul lui harem. Se lăuda public că nici nu admite că poate avea iubite de peste 30 de ani. Cu toate acestea, a devenit falit în urma unei afaceri prost gîndite, rămînînd fără averea lui de 150 de milioane de euro, iar acum trăiește într-un azil, la mila proprietarului acestuia, deoarece are o amărîtă de pensie de 1.900 de lei. Spre deosebire de alți milionari români, el nu a fost în stare să se gîndească să cotizeze la timp la Stat pentru a avea o pensie respectabilă. S-a crezut milionar etern.

De-a lungul anilor, mulțimea de amante tinere de-ale lui declarau presei cît de mult îl iubesc pe acest ”om excepțional și deosebit”. Majoritatea erau cu mult mai înalte decît el deoarece este micuț de statură. Acum, că este falit și trăiește ca vai de el într-un azil, unde sunt acele armate de amante ale lui care spuneau că-l iubesc? Nici una nu-l mai caută ”din dragoste”. Au dispărut așa cum i-au dispărut și lui milioanele. L-au ”iubit”, firește, pentru banii lui și luxul pe care îl punea la dispoziția tuturor acestor amante de ocazie.

În materie de ”dragoste eternă”, tot la fel stă treaba și cu vîrstnicii milionari și miliardari din lume care se căsătoresc cu ”trofee” de 25-30 de ani. În aceste cazuri, avem de-a face cu amoruri casnice murdare, extrem de murdare. Sunt și milionari sau miliardari vîrstnici care probabil nu cred în ”dragostea” partenerei lor care le poate fi strănepoată, dar au convingerea că merită această desfătare, indiferent de cost, pentru că-și permit. Implicit, ei le transformă pe aceste tinere, cu acceptul lor voluntar, în prostituate de lux ”cu acoperire casnică”. În lumea civilizată, totuși, există bordeluri la care pot recurge, însă ei preferă murdăria unei căsnicii extrem de scurte cu ”un trofeu”.

Unii chiar par să creadă că aceste fetișcane îi iubesc sincer, devenind chiar atît de senili încît nu mai pot pricepe că, în mod absolut natural, tinerețea cere tinerețe, că tînăra lor parteneră din amurgul vieții este în așteptarea celebrei zicere a preotului cînd îi cunună: ”Pînă cînd moartea vă va despărți!”