PPE ar obţine 212 mandate, socialiştii 185, iar eurofobii aproape 140 - estimări PE. Jean-Claude Juncker revendică preşedinţia CE

Conservatorii din cadrul Partidului Popular European (PPE) se clasează pe primul loc după alegerile europene, duminică, cu 212 mandate în viitorul Parlament European (PE), fiind urmaţi de socialişti (185), iar eurofobii ar putea obţine în total 140, potrivit unei noi estimări a PE, relatează AFP. Candidatul conservatorilor europeni la preşedinţia Comisiei Europene (CE), luxemburghezul Jean-Claude Juncker, a revendicat duminică victoria taberei sale în alegerile europene, pe contul de Twitter.

Liberalii ar urma să rămînă al treilea grup, cu 71 de eurodeputaţi, urmaţi de Verzi (55), potrivit acestei proiecţii realizate de către Institutul TNS pe baza sondajelor efectuate la ieşirea de la urne în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE).

Aceste patru grupuri proeuropene pierd toate mandate. Ele ar însuma 523 de eurodeputaţi, faţă de 612 în Parlamentul în exerciţiu. PPE pierde 63, socialiştii zece, liberalii 14, iar Verzii trei. Stînga radicală ar obţine zece în plus, de la 35 la 45. Eurofobii nu constituie un bloc omogen.

Grupul eurofobilor din jurul partidului UKIP al britanicului Nigel Farage este creditat cu 36 de mandate (-4).

Urmează "neînscrişii" în Parlamentul în exerciţiu, ca Frontul Naţional Francez, FPÖ austriac sau PVV olandez, care aveau deja eurodeputaţi şi care ar putea să formeze un grup de extremă dreapta, avînd nevoie de cel puţin 25 de deputaţi din şapte ţări.

Acest bloc reprezintă 40 de deputaţi, dintre care peste jumătate provin din FN, în urma triumfului pe care formaţiunea l-a obţinut în alegeri în Franţa.

Parlamentul i-a clasat, de asemenea, într-o rubrică intitulată "alţii" pe aleşii al cărui partid nu era reprezentat în Parlamentul în exerciţiu, ca Mişcarea Cinci Stele a lui Beppe Grillo din Italia, partidul antieuro AfD din Germania sau neonaziştii din cadrul formaţiunii Zori Aurii din Grecia. Acest ansamblu eteroclit ar deţine 67 de mandate. Grupul conservatorilor britanici şi polonezi ar obţine 40 de mandate (-2).

Jean-Claude Juncker revendică victoria PPE în alegeri şi preşedinţia CE

Candidatul conservatorilor europeni la preşedinţia Comisiei Europene (CE), luxemburghezul Jean-Claude Juncker, a revendicat duminică victoria taberei sale în alegerile europene, pe contul de Twitter.

"Partidul Popular European (PPE) este pe cale să cîştige alegerile europene. Şi revendică, deci, preşedinţia Comisiei Europene", a scris Juncker.

PPE, din care fac parte formaţiuni ca UMP din Franţa, CDU din Germania sau Partidul Popular din Spania, şi-a propus să devanseze cu cel puţin 20 de mandate grupul socialiştilor europeni.

"Tendinţa este foarte pozitivă pentru PPE", a declarat preşedintele partidului, francezul Joseph Daul. PPE a fost primul partid în Parlamentul European în exerciţiu şi-i devansa pe socialişti cu 80 de mandate.

Pentru prima dată, şefii de stat şi de Guvern urmează să ţină cont de rezultatul alegerilor europene în desemnarea viitorului preşedinte CE. Actuala Comisie este prezidată, de zece ani, de către conservatorul portughez José Manuel Barroso.

Candidatul socialiştilor este germanul Martin Schulz.

Sute de cetăţeni români din Moldova s-au îmbulzit pentru a alege PE

Cetăţenii români de pe teritoriul Republicii Moldova au stat ore întregi în cozi pentru a vota pentru Parlamentul European. Pe teritoriul republicii au fost deschise 8 secţii de votare, dar şi aşa oamenii au spus că au fost prea puţine.

La Chişinău au fost deschise 4 secţii de votare, alte două au fost deschise la Bălţi, una la Cahul şi alta în Ungheni. La Chişinău, cei mai mulţi români au votat la Ambasada României şi la Consulatul român din Chişinău.

Oamenii au spus că au mari speranţe în acest scrutin, ştiu bine pe cine au ales şi că prin intermediul europarlamentarilor, Republica Moldova va adera cît mai curînd la Uniunea Europeană.

Alegerile pentru Parlamentul European a început de pe 22 mai. În Parlamentul European sînt 751 de fotolii de deputat, iar României i-au revenit 32. De asemenea, pe listele României la europarlamentare figureaza 11 candidaţi din Republica Moldova.

Sursa: Mediafax, IPN