Francezii au început Duminică să voteze în turul al doilea al alegerilor prezidențiale pentru a decide cine va conduce țara în următorii cinci ani, centristul pro-european Emmanuel Macron sau candidata Frontului Național (extrema dreapta), Marine Le Pen, transmite AFP.

Aproximativ 47,5 milioane de francezi sunt așteptați să voteze în intervalul orar 06.00-17.00 GMT (prelungit pînă la 18.00 GMT la Paris și în orașele mari), în condiții de securitate ridicată, pentru care au fost mobilizați peste 50.000 de polițiști, jandarmi și militari. Ambii candidați, dintre care va fi desemnat succesorul socialistului François Hollande, a votat în Nordul Franței, Macron, în stațiunea balneară Touquet, iar Le Pen, în fieful său Henin-Beaumont. Emmanuel Macron, 39 de ani, fost bancher de investiții și ex-ministru al Economiei în mandatul președintelui François Hollande, sosit în frunte după primul tur, este dat favorit detașat în ultimele sondaje care îl creditează ca avînd între 61,5 și 63% din voturi comparativ cu 37-38,5% cît ar întruni rivala sa în vîrstă de 48 de ani.

Șeful statului francez este ales prin sufragiu universal direct, în cadrul unui scrutin uninominal majoritar în două tururi, pentru un mandat de cinci ani care poate fi reînnoit o singură dată. Votul surpriză în favoarea Brexit în Regatul Unit sau victoria neașteptată a lui Donald Trump în Statele Unite îndeamnă la prudență vizavi de anchetele de opinie care întîmpină dificultăți în Franța în măsurarea efectului posibil al "votului alb" și a absenteismului la vot.

Cei doi pretendenți dau asigurări că reprezintă înnoirea clasei politice, dar unul apără liberul schimb și vrea aprofundarea integrării europene, în timp ce celălalt denunță "globalizarea sălbatică" și imigrația și dorește un "protecționism inteligent", arată AFP.

Participarea de Duminica aceasta ar putea fi slabă: doar 68% din persoanele chestionate spun că sunt sigure că vor merge să voteze, în condițiile în care pentru prima oară în ultimii aproape 60 de ani cele două mari partide tradiționale, de stînga – Partidul Socialist și de dreapta – Republicanii, sunt în afara celui de-al doilea tur prezidențial. Iar la extrema stînga, unii refuză să aleagă "între ciumă și holeră". 
Campania s-a încheiat Vineri în confuzie după difuzarea a mii de documente ale campaniei lui Emmanuel Macron, piratate și prezentate online, o operațiune calificată imediat de către echipa candidatului ca una de "destabilizare".

Președintele francez, François Hollande, a dat asigurări Sîmbătă că atacul informatic masiv asupra unor documente ale echipei de campanie a candidatului de centru Emmanuel Macron, publicate chiar înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale de Duminică, nu va rămîne ''fără răspuns''.

"Știam că existau aceste riscuri în timpul campaniei prezidențiale, pentru că s-a întîmplat și în alte părți. Nimic nu va rămîne fără răspuns", a declarat el pentru AFP.

Comisia națională de control privind campania prezidențială, care s-a reunit Sîmbătă dimineață, a recomandat instituțiilor media "să dea dovadă de responsabilitate și să nu transmită aceste materiale, pentru a nu afecta sinceritatea scrutinului".

Franța, care trăiește din 2015 sub regimul stării de urgență, a scăpat poate dintr-un nou atentat islamist odată cu arestarea în noaptea de Joi spre Vineri a unui fost militar de 34 de ani, convertit la islam și jurînd supunere față de gruparea jihadistă Stat Islamic (SI). El a fost reținut în proximitatea unei baze militare din Evreux, la o sută de kilometri Nord-vest de Paris, cu arme ascunse în apropiere.

Pe 20 Aprilie, cu trei zile înaintea primul tur al alegerilor prezidențiale, un polițist a fost ucis pe artera pariziană Champs-Elysees. Atacul a fost revendicat de SI, grupare aflată la originea majorității atentatelor care au făcut 239 de morți în Franța din Ianuarie 2015. (AGERPRES)