Acordul privind criza ucraineană negociat la Minsk de liderii german şi francez cu Rusia are şanse mici să-i limiteze ambiţia lui Vladimir Putin de a crea un stat marionetă în estul Ucrainei, care ar putea fi folosit pentru a sabota restul ţării, ci, dimpotrivă, face posibil acest proiect.

Deocamdată nu este clar dacă acordul încheiat joi la Minsk, în urma negocierilor între preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, preşedintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande, va dura suficient cît să fie implementată prima şi cea mai importantă prevedere a sa, încetarea focului, stabilită pentru duminică.

Însă acordul privind conflictul ucrainean are şanse mici să-i limiteze ambiţia lui Vladimir Putin de a crea un stat marionetă în estul Ucrainei, care ar putea fi folosit pentru a sabota restul ţării. De fapt, în cazul improbabil în care va fi aplicat deplin, pactul ar putea face posibil acest proiect al preşedintelui rus, comentează Washington Post în ediţia electronică.

Rezultatul negocierilor maraton de la Minsk reflectă dezechilibrul între un lider al Kremlinului care îşi foloseşte forţa militară şi liderii europeni care nu doar că nu sînt dispuşi să răspundă, dar încearcă să împiedice Ucraina să obţină mijloacele de care are nevoie pentru a se apăra. În schimbul promisiunii unei "detensionări", care era scopul lor principal, liderii europeni l-au determinat pe Poroşenko să accepte condiţii care îi oferă lui Putin drept de veto asupra oricărui acord politic final în estul Ucrainei şi permisiunea de a continua să încalce suveranitatea ţării între timp, comentează cotidianul american.

În plus, controlul asupra frontierei dintre Rusia şi Ucraina nu va fi preluat de Kiev pînă la sfîrşitul anului şi asta numai după o "reformă constituţională" acceptabilă pentru Moscova şi separatiştii din regiunile ucrainene proruse. Fără a avea controlul frontierelor, Ucraina nu poate împiedica intrarea forţelor, proviziilor şi agenţilor din Rusia. Acordul prevede de asemenea retragerea "'formaţiunilor armate străine" din Ucraina, dar nu are un termen-limită, în timp ce Putin susţine că NATO are "legiuni" în ţară, nu Rusia.

Nu este de mirare că Poroşenko a afirmat, după negocieri, că "principalul obiectiv atins" este promisiunea unui armistiţiu, alături de retragerea armamentului greu de ambele părţi în următoarele două săptămîni, scrie Washington Post. Dar chiar şi această perspectivă este întunecată de cererea lui Putin ca miile de soldaţi ucraineni care apără Debalţeve să "depună armele". Acest fapt ar transfera de facto controlul asupra oraşului către statul separatist pe care îl construieşte Rusia.

Acesta nu este însă singurul cîştig al lui Putin. Acceptînd iniţiativa diplomatică a europenilor, el s-a asigurat că UE nu impune noi sancţiuni Rusiei la summitul de joi. Putin i-a oferit de asemenea preşedintelui american Barack Obama motive să respingă cererile celor din administraţia sa care susţin livrarea de armament Ucrainei.

Administraţia SUA a anunţat chiar că ar putea reduce sancţiunile existente împotriva Rusiei după ce acordul va fi "implementat deplin". Dar în lipsa presiunii economice şi militare, Putin nu va îndeplini niciodată aceste condiţii, conchide cotidianul american.

Ce nu s-a văzut la summitul de la Minsk

Acordul de încetare a focului încheiat joi la Minsk oferă o "licărire de speranţă" că ostilităţile vor înceta în Ucraina, dar acesta a fost întîmpinat cu un optimism rezervat de liderii europeni. Preşedinţii rus Vladimir Putin, ucrainean Petro Poroşenko şi francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au negociat timp de aproximativ 16 ore armistiţiul care urmează să intre în vigoare la miezul nopţii de sîmbătă spre duminică (duminică, 0.00 ora Ucrainei şi a României).

Germania a fost destul de rezervată în comentariile privind rezultatele negocierilor de la Minsk. Toate părţile au lucrat pentru a se înregistra progrese, negocierile au fost "foarte dificile", dar rezultatele lor "nu sînt o realizare", a declarat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. "Acordurile de astăzi nu sînt nici o soluţie universală, nici o realizare", a declarat el.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a calificat acordul drept unul încurajator, dar a precizat că doar speranţa nu este suficientă. "Acordul de astăzi de la Minsk este o veste binevenită şi ne dă speranţă. Speranţa este bună, chiar esenţială, dar nu suficientă. Testul real este respectarea armistiţiului pe teren. Primul acord de la Minsk nu a fost respectat, aşa cum vă amintiţi. După discuţia mea cu cancelarul Angela Merkel am sentimentul că ar trebui să rămînem extrem de precauţi", a declarat el.

Un set de măsuri pentru implementarea Acordurilor de la Minsk, adoptat joi, prevede retragerea artileriei grele atît de către forţele guvernamentale ucrainene, cît şi de către rebelii proruşi, cu scopul de a crea o zonă demilitarizată de 40 pînă la 150 de kilometri lăţime pe linia frontului din regiunea Donbas (est).

Textul prevede şi o retragere a "trupelor străine, a armamentului greu şi mercenarilor" din Ucraina, sub monitorizarea OSCE, iar "grupările armate ilegale" urmează să fie dezarmate.

Hollande a declarat că membrii "formatului Normandia" - el însuşi, cancelarul german Angela Merkel şi preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin - vor păstra permanent contactul, pe telefon, şi că s-ar putea întîlni din nou, săptămîna viitoare, în cazul în care implementarea armistiţiului de joi de la Minsk va impune acest lucru.

Sursa: Mediafax