Ucraina: Bilanțul incendiului de la Odesa revizuit în scădere, la 31 de morți  

Treizeci și una de persoane și-au pierdut viața în incendiul unei clădiri la Odesa (Sudul Ucrainei) după ciocnirile violente care au avut loc Vineri între partizani ai unității Ucrainei și militanți pro-ruși, a anunțat Ministerul de Interne de la Kiev, potrivit AFP.

Ministerul a revizuit în scădere precedentul bilanț în care anunța 38 de morți. Victimele și-au pierdut viața din cauza intoxicației cu oxid de carbon ori sărind pe fereastră.

"Au primit îngrijiri medicale 50 de persoane, printre care zece polițiști", a precizat ministerul care informase că un incendiu "cu origine criminală" a izbucnit la Casa Sindicatelor din oraș.

Ministerul ucrainean nu a oferit alte detalii în legătură cu incidentul.

În cursul aceleiași zilei, o manifestație la care participau aproximativ 1.500 de persoane, în mare parte suporteri ai cluburilor de fotbal din Odesa și Harkov (Est), a fost ținta unui atac, cu bîte, pietre și explozivi, din partea mai multor sute de simpatizanți pro-ruși purtînd căști, în pofida tentativei forțelor de ordine de a se interpune între cele două grupuri, după cum a constatat un corespondent AFP. Aceste violențe s-au soldat la rîndul lor cu patru morți și peste 15 răniți.

Ostatici eliberaţi

Observatorii OSCE reținuți de separatiștii pro-ruși în orașul Slaviansk, din Estul Ucrainei, au fost eliberați, transmite, Sîmbătă, e mai, AFP și Reuters.

Anunțul a fost făcut de un emisar rus, citat de RIA Novosti.

Washingtonul cere Ucrainei și Rusiei "să reinstaureze ordinea" după violențele de la Odesa

Statele Unite au îndemnat Ucraina și Rusia să "reinstaureze ordinea" după violențele "inacceptabile" comise Vineri la Odesa, unde 31 de persoane și-au pierdut viața într-un incendiu criminal declanșat pe fondul ciocnirilor violențe din oraș, relatează AFP.

"Violența și dezordinea care au dus la un număr atît de mare de morți și răni absurde sunt inacceptabile", a declarat o purtătoare de cuvînt a Departamentului de Stat într-un comunicat, ca reacție la incidentele care au avut loc în portul situat în sudul Ucrainei.

"Îndemnăm cele două părți să acționeze împreună pentru a reinstaura calmul, legea și ordinea", se mai menționează în documentul citat. (AGERPRES)

Consiliu de Securitate ONU pe tema crizei din Ucraina: Rusia, acuzată că este responsabilă de escaladarea tensiunilor. SOLICITAREA Kremlinului

Rusia a cerut, Vineri, 2 Mai, în Consiliul de Securitate ONU, ca autorităţile de la Kiev "să pună capăt operaţiunilor punitive" din Estul Ucrainei, în timp ce occidentalii acuză că Rusia ar fi responsabilă de escaladarea tensiunilor.

"Cerem Kievului şi susţinătorilor săi (occidentali) să nu comită o eroare fatală şi să reflecteze la consecinţele acţiunilor sale", a declarat ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin, care a solicitat o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate.

Autorităţile de la Kiev, a adăugat el, "trebuie să pună capăt rapid tuturor operaţiunilor punitive" efectuate împotriva insurgenţilor, care au luat controlul asupra mai multor clădiri publice din oraşe din Estul Ucrainei.

"Rusia este cea care trebuie să facă un pas în spate", a replicat ambasadorul francez la ONU, Gérard Araud, acuzînd Moscova că se comportă ca un "pompier piroman". Ucraina "încearcă să-şi restabilească suveranitatea încălcată", a apreciat diplomatul francez.

Kievul, a explicat el, a "decis să folosească armata şi poliţia împotriva unor grupuri armate" care nu sunt sprijinite de populaţie.

În opinia ambasadoarei americane la ONU, Samantha Power, Guvernul ucrainean nu face decît "să încerce să oprească o violenţă paramilitară sprijinită de Rusia". "Răspunsul lor este rezonabil şi echilibrat" în aceste circumstanţe, a apreciat ea.

"Nu există nici un membru de la masa acestui Consiliu care ar rămîne fără reacţie dacă oraşele sale ar fi luate cu asalt de militanţi înarmaţi", a adăugat ambasadorul britanic la ONU, Mark Lyall Grant, denunţînd "ipocrizia uimitoare" a Rusiei, "care înarmează regimurile cele mai represive din lume, între care Siria".

Armele sofisticate folosite de insurgenţii proruşi "ne confirmă că printre aceste grupuri armate figurează profesionişti finanţaţi şi echipaţi de Rusia", a precizat ambasadorul britanic.

Secretarul general ONU, Ban Ki-moon, este "foarte îngrijorat" de escaladarea tensiunilor din Estul Ucrainei şi îndeamnă "toate părţile să dea dovadă de reţinere totală", a anunţat în faţa Consiliului secretarul general adjunct pentru Afaceri Politice, Jeffrey Feltman. "Ban"cere tuturor să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei". El reclamase din nou "eliberarea imediată şi fără condiţii" a observatorilor OSCE reţinuţi deja de o săptămînă de către insurgenţi proruşi.

Potrivit purtătorului de cuvînt ONU, Stéphane Dujarric, Ban a decis să-l trimită pe Feltman în misiune la Moscova şi la Kiev, săptămîna viitoare, "în scopul de a pleda pentru dezescaladare şi pentru rezolvarea paşnică a crizei din Ucraina". Feltman va sublinia pe lîngă interlocutorii săi "necesitatea de a reveni la diplomaţie", a spus Dujarric.

Această reuniune este a 13-a de la începutul crizei ucrainene.

Cinci transnistreni şi 15 ruşi, printre persoanele decedate în incendiul de la Odesa

Cinci locuitori ai regiunii separatiste moldovene Transnistria se numără printre cele 38 de persoane decedate în incendiul produs sîmbătă seară în Casa Sindicatelor din Odesa, anunţă Poliţia regională citată de site-ul agenţiei Itar-Tass.

Potrivit unor surse din poliţie citate de postul tv TSN, bilanţul incendiului produs la Casa Sindicatelor din Odesa este de 38 de morţi.

Printre victime se numără cinci locuitori ai regiunii separatiste Transnistria (parte a Republicii Moldova) şi 15 cetăţeni ruşi.

Conform unor surse ruse, incendiul a fost declanşat de activişti naţionalişti ucraineni, majoritatea membri ai organizaţiilor extremiste Sectorul Dreapta şi Autoapărare.

Incendiul a izbucnit după ce sute de militanţi pro-ruşi au atacat cu pietre, bîte şi lanţuri un grup de aproximativ 1.500 de manifestanţi proeuropeni, în centrul oraşului Odesa. Activiştii pro-ruşi s-au baricadat în Casa Sindicatelor, care a luat foc în circumstanţe neelucidate în timp ce era asediată de proeuropeni.

Statele Unite au îndemnat Ucraina şi Rusia să restabilească ordinea, catalogînd drept "inacceptabile" violenţele de la Odesa. "Violenţele şi anarhia care au condus la atît de mulţi morţi şi răniţi sunt inacceptabile", a anunţat Departamentul de Stat american. "Cerem celor două părţi să colaboreze pentru restabilirea calmului, legii şi ordinii", adaugă diplomaţia americană.

Şeful Pentagonului: Statele membre NATO trebuie să îşi sporească bugetele pentru apărare. Rusia va pune la încercare Alianţa

Statele membre NATO trebuie să îşi sporească bugetele consacrate apărării, în pofida dificultăţilor financiare, pentru a face faţă Moscovei, care, "pe termen lung", va încerca să "pună la încercare" Alianţa Nord-Atlantică, a apreciat, Vineri, şeful Pentagonului.

În faţa acţiunilor Rusiei în Ucraina, NATO a reacţionat cu "forţă şi voinţă" pentru reasigura apărarea statelor membre est-europene vecine Rusiei, s-a felicitat Chuck Hagel într-un discurs susţinut în faţa Wilson Center, un centru de reflecţie de la Washington.

"Dar, pe termen lung, trebuie să ne aşteptăm ca Rusia să pună la încercare logica alianţei noastre, energia noastră, angajamentul nostru", a avertizat el.

Alipirea Crimeei şi mişcarea pro-rusă din Estul Ucrainei, regizate de Moscova, potrivit occidentalilor, "amintesc de primul sens al NATO".

După 1991, Alianţa Nord-Atlantică a căutat "parteneriatul, nu conflictul, cu Rusia", în opinia sa.

Dar, "astăzi, NATO trebuie să fie pregătită să revizuiască principiile de bază ale relaţiei sale cu Rusia", a explicat şeful Pentagonului.

Aceste acţiuni tipice Războiului Rece obligă statele membre NATO să sporească bugetele consacrate apărării.

"Liderii Guvernelor noastre trebuie să înţeleagă consecinţele tendinţelor actuale de scădere a cheltuielilor în domeniul apărării şi să ajute la depăşirea impasului bugetar", a declarat el.

Îndemnurile americane la sporirea cheltuielilor în domeniul apărării de către statele membre NATO nu sunt noi.

La sfîrşitul lunii Martie, la Bruxelles, preşedintele american Barack Obama s-a declarat "preocupat" de scăderea cheltuielilor în domeniul apărării şi i-a îndemnat pe europeni să îşi asume mai multe responsabilităţi.

"Astăzi, PIB-ul Americii este de trei ori mai mic în comparaţie cu cel al tuturor celor 27 de aliaţi din NATO, însă America cheltuieşte de trei ori mai mult pentru apărare decît aliaţii săi", a constatat Chuck Hagel.

În 2013, doar patru state membre NATO (Statele Unite, Estonia, Grecia şi Marea Britanie) atingeau sau depăşeau pragul de 2% din PIB consacrat apărării cerut de Alianţa Nord-Atlantică. Bugetul militar al Statelor Unite era pe atunci de 735 de miliarde de dolari, faţă de un total de 288 de miliarde pentru celelalte 27 de state membre NATO, potrivit statisticilor Alianţei. (Mediafax.ro)