Ca un punct de plecare în abordarea filozofică a problemei cinegetice naționale ar fi Vechiul Testament (Biblia, 2002) cu punctul 28 conform căruia Dumnezeu le-a zis oamenilor: ”…stăpîniți peste peștii mării, peste păsările cerului, și peste orice viețuitoare care se mișcă pe pămînt”; punctul 29 ”… orice iarbă care face sămînță și care este pe fața întregului pămînt, și orice pom, care are în el rod cu sămînță: aceasta să fie hrana voastră”; punctul 30 ”…tuturor fiarelor pămîntului, tuturor păsărilor cerului, și tuturor vietăților care se mișcă pe pămînt, cari au în ele o suflare de viață, le-am dat hrană toată iarba verde”. Rumegînd aceste puncte din Vechiul Testament considerăm de a scoate în evidență că rolul principal al vietăților sălbatice, cel puțin, nu este de ale împușca. Valoarea ecologică a faunei sălbatice este indirect confirmată şi prin Articolul 37, punctul 1 al Constituției Republicii Moldova conform căruia ”fiecare om are dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viață și sănătate, precum și la produse alimentare și obiecte de uz casnic inofensive”. Orișicare silvicultor, ecolog şi agronom care se stimează înțelege destul de bine rolul zoocenozei în circuitul materiei dintr-un ecosistem. Similar, fauna sălbatică își are rolul său în circuitul informației și a materiei într-un sistem social și ecologic cum este de exemplu Republica Moldova. Conform punctului 4 al articolului menționat mai sus, ”persoanele fizice și juridice răspund pentru daunele pricinuite sănătății și avutului unei persoane ca urmare a unor contravenții ecologice”. Este considerată oare admiterea scoaterii speciilor sălbatice din circuitul ecosistemelor din Republica Moldova ca contravenție silvică? Sau este considerată contravenție ecologică lipsirea cel puțin a unei jumătăți din populația Republicii Moldova de posibilitatea de a vedea o căprioara în vecinătatea satului sau de a aude sunetul zborului unei rațe sălbatice deasupra iazului de către un potențial ministru al mediului care în copilărie își va păzi harbujii. Aici este ușor de înțeles ca în Republica Moldova este o ruptură mare în relația dintre populație și natură (în special fauna sălbatică care n-a văzut-o vie nici cînd și de care nici nu are nevoie), dar mai mare este între stat (în persoana guvernului și parlamentului care ignorează fauna cinegetică din lipsă de cunoștințe și spirit patriotic) și valoarea faunei sălbatice în contextul altor resurse naturale de care depinde evoluția durabilă a populațiilor de specii sălbatice inclusiv și a lui Homo sapiens.

Organizația Națiunilor Unite sărbătorește pe 3 martie 2017 ”Ziua Internațională a Faunei Sălbatice” sub genericul "Ascultați Vocile Tinere". Scopul acestei sărbători este de a crește gradul de conștientizare a conservării faunei sălbatice, inclusiv a factorilor care acționează asupra multor specii sălbatice pe cale de dispariție. Ziua Mondială a Faunei Sălbatice 2017 va fi o zi pentru a sărbători multe specii frumoase și variate de animale și plante sălbatice, pentru a crește gradul de conștientizare si multitudinea de beneficii pe care fauna sălbatica le oferă oamenilor, și sensibilizarea cu privire la necesitatea urgentă de a intensifica lupta împotriva criminalității asupra faunei sălbatice, în special utilizînd atitudinea și cunoștințele artistice ale tineretului angajat activ în conservarea acestor specii uimitoare cu care oamenii împart același ecosistem.

Vitalie GULCA