1. S-a dus pe apa Sîmbetei

Apa sîmbetei era, într-o veche credință, un rîu care se vărsa în Infern, deci tot ce cădea în acea apă nu se mai putea găsi. A fost scris și un articol „dedicat” acestei expresii: „A se duce pe Apa Sîmbetei” - Sens și Origine.

2. Mă simt ca în al 7-lea / 9-lea cer

Expresia e bazată pe credința celor vechi că cerul este alcătuit din mai multe bolte. În boltele de sus, ajungeau cei fericiți, așa că expresia înseamnă că te afli în culmea fericirii, desfătării și bucuriei.

3. Dacă tăceai, filozof rămîneai

Maxima este extrasă din lucrarea „Mangîierile filozofiei” care aparține filozofului antic Boethius. Acesta se afla în închisoare pentru niște declarații care n-au plăcut regelui. Maxima trebuie folosită cu discernămînt în împrejurarea cînd tăcerea poate fi mai inteligentă decît cuvîntul.

4. A freca menta

Folosim această expresie cînd vrem să spunem că irosim timpul, fără să știm că în trecut aceasta era o muncă. Acum un secol și jumătate în cîrciumi, mesele boierilor erau frecate cu mentă pentru a da un miros mai select. Copiii care voiau să cîștige un ban frecau menta.

5. Vorbe de clacă

Cu înțelesul de „vorbe fără miez, de flecăreală”. Expresia este legată de mica adunare de vecini de la sat, numită clacă. Vecinii se adunau și ajutau la muncă pe unul dintre ei. Acolo se spuneau tot felul de snoave, de ghicitori și de bîrfe din sat.

6. A face capul calendar

Este o expresie veche și a pornit de la faptul că, demult, în calendare apăreau multe cifre, date astronomice, istorice, geografice care nu puteau fi ținute ușor minte.

7. Codrul Vlăsiei

Se întindea din nordul Bucureștilor pînă la Cernica, Snagov, chiar aproape de Ploiești. A trece prin această pădure era un act de mare curaj pentru că tîlhăriile acolo se țineau lanț. Vorba „ca-n codru Vlăsiei” se aplică și azi celor care fură fără rușine din avutul public. Expresia mai înseamnă un loc fără control, unde domnește jaful și frauda.

8. In vino veritas

Adică „în vin este adevărul”. Expresie veche de peste 2000 de ani, este atribuită poetului grec Alceu, care a trăit cu 6 secole înainte de Hristos. Pe vremea lui, celor bănuiți de fapte rele li se dădea să bea vinuri tari pentru a spune adevărul. Omul la băutură devine vorbăreț și atunci dezvăluie taine pe care le-ar ascunde dacă ar fi treaz.

9. Muncă de Sisif

Sisif a fost un rege legendar, pe care Zeus l-a osîndit pentru nesupunere să urce un deal din infern ducînd în spinare o stîncă uriașă. Dar cum ajungea în vîrf, stînca aluneca și Sisif trebuia să o ia de la început. Expresia se referă la o strădanie istovitoare și inutilă, un efort spre un obiectiv imposibil de atins.

10. Banul n-are miros

Împăratul Vespasian i-a urmat lui Nero și a găsit visteria goală. El a pus multe dări, chiar și pe closete. De atunci, closetele se numesc și vespasiene. Într-o zi, fiul său Titus (viitor împărat) i-a spus că poporul rîde și îl bîrfește pentru că a scos bani din o sursă mirositoare. Vespasian i-a pus sub nas fiului său o monedă și i-a spus: „Uite, banu n-are miros”.

11. Nici în clin, nici în mînecă

Știm că mîneca este partea hainei care acoperă brațul, iar un clin este o fîșie oarecare de material. Nu este nici o legătură între acești termeni și expresia românească „a nu avea nici în clin, nici în mînecă cu ceva sau cu cineva“. Expresia este veche și se trage din Transilvania. Acolo, țăranii spun „în mînec” cînd urcă cu carul un deal și „în clin”, cînd coboară la vale. Cînd căruța și căruțasul stau pe loc, va fi nici în clin, nici în mînec. Expresia a pătruns în toate regiunile țării și s-a păstrat pînă azi nu cu sensul primar ci așa cum am spus să nu ai de-a face cu ceva sau cu cineva în nicio împrejurare.

12. Piatră de încercare

Este o piatră foarte dură de culoare neagră. Piatra este folosită de bijutieri pentru a verifica dacă o bijuterie este din aur și din ce fel de aur. Bijutierul freacă obiectul pe piatra neagră, și pe fîșia subțire de metal rămasă pe piatră se toarnă apă tare (acid nitric). Dacă metalul nu este aur, urma dispare, dacă este aur, culoarea căpătată de urma galbenă indică felul și caratele aurului. Expresia „piatră de încercare” se folosește cînd este vorba de o probă foarte grea pe care cineva trebuie să o treacă.