Trump dă vina pe jurnaliști pentru masacrele din Texas și Ohio

Ura nu își are locul în Statele Unite, a susținut Donald Trump, în vreme ce lui însuși i se atribuie o vină morală pentru atacurile Texas și Ohio.

29 de oameni au murit în masacrele comise la nici o zi distanță. În acest timp, Trump s-a relaxat jucînd golf la clubul său din Bedminster, New Jersey. „Ura nu-și are locul în țara noastră și ne vom ocupa de asta. Dar așa rău cum a fost, putea fi chiar mai rău. Asta se întîmplă de ani și ani în țara noastră și trebuie să spunem stop”, a declarat Donald Trump, potrivit USA Today. A precizat apoi că Administrația sa a făcut foarte multe pentru a opri aceste atacuri, dar „poate mai sunt lucruri de făcut”.

Criticii lui Trump, însă, consideră că Președintele însuși poartă o responsabilitate pentru cele întîmplate, date fiind retorica anti-imigranți și opoziția pe care o manifestă față de controlul armelor, informează BBC. „Avem un Președinte care folosește retorica naționalistă și care să dovadă de rasism. Încă de la început, Administrația Trump a încercat să reducă fondurile organizațiilor care luptă împotriva extremismului”, a acuzat senatorul democrat Bob Casey, citat de USA Today.

Bărbatul de 21 de ani, arestat după atacul din Texas, ar fi postat online un document în care îndemna la răspuns în fața „invaziei hispanice”. Pe de altă parte, motivul pentru care tînărul din Ohio a deschis focul este încă neclar. Donald Trump nu s-a referit la necesitatea unui control mai riguros al armelor, în schimb a spus că atacatorii erau „bolnavi mintal”. Totuși, anchetatorii nu au făcut pînă acum vreo referire la starea de sănătate a celor doi.

Trump n-a uitat nici de această dată să dea vina pe presă: „Media are o mare responsabilitate față de viața și siguranța cetățenilor. Știrile false au alimentat furia care s-a acumulat de-a lungul multor ani. Media ar trebui să înceapă să fie corectă și echidistantă, altfel aceste probleme teribile se vor repeta”.

Trump vrea pedeapsa capitală pentru cei care comit crime în masă și motivate de ură

Președintele american Donald Trump a declarat Luni că „va cere Departamentului de Justiție să propună pedeapsa cu moartea pentru cei care comit crime în masă și motivate de ură”, relatează site-ul postului CNN, scrie mediafax. Acesta a adăugat că pedeapsa capitală în aceste cazuri ar trebui efectuată „în mod rapid, decisiv și fără a amîna inutil ani de zile”.

Cel puţin 20 persoane au fost ucise într-un atac armat produs Sîmbătă după-amiază într-un complex comercial din oraşul El Paso, situat în statul american Texas, un suspect fiind arestat preventiv. Poliția a anunțat că 26 de persoane sunt rănite și în prezent primesc atenție medicală la spitalele din apropiere.

Liderul de la Casa Albă l-a numit pe atacatorul din El Paso un „om rău” și a cerut americanilor să condamne „supremația albă”. „Atacatorul din El Paso a postat un manifest online prin care își exprimă ura de rasă. Națiunea noastră trebuie să condamne rasismul, bigotismul și supremația albă”.

Putin avertizează că Rusia ”va fi constrînsă” să producă noi rachete dacă SUA o vor face

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat Luni că Rusia ”va fi constrînsă” să producă noi rachete interzise prin Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), cu rază scurtă şi medie de acţiune cu lansare de la sol, după ce Washingtonul şi Moscova s-au retras oficial la 2 August din acest document ce datează din 1987, informează AFP, Reuters şi TASS, potrivit agerpres.

”Rusia va fi constrînsă să dezvolte rachete similare cu cele ale SUA”, a declarat Preşedintele rus într-un comunicat, dînd ordin ministerelor Apărării şi de Externe, precum şi serviciilor de informaţii ruse să urmărească ”cu atenţie” iniţiativele luate de Washington în acest domeniu. Preşedintele rus a asigurat că acţiunile Moscovei vor avea un ”caracter exclusiv de reciprocitate” şi a acuzat Washingtonul că a recurs la un pretext ”inventat” pentru a se retrage din INF. ”Rusia este obligată să constate cu regret că retragerea unilaterală a SUA, sub un pretext inventat, din Tratatul privind rachetele cu rază medie şi scurtă de acţiune, ceea ce a dus la distrugerea unuia din documentele fundamentale în materie de control al armelor, a complicat în modul cel mai grav situaţia internaţională, a generat riscuri fundamentale pentru toţi. Subliniez, responsabilitatea pentru ceea ce s-a întîmplat revine în totalitate părţii americane”, susţine Preşedintele Putin în comunicatul citat de TASS.

În acelaşi timp, Vladimir Putin a lansat un apel către SUA, îndemnîndu-le la un ”dialog serios” pentru a ”evita haosul” după încetarea Tratatului INF la 2 August, avertizînd împotriva unei ”curse nelimitate a înarmărilor”. Pînă la dezvoltarea unor noi sisteme de rachete, Rusia se va apăra împotriva ameninţărilor apărute după încetarea Tratatului INF cu mijloacele pe care le are deja la dispoziţie: rachete cu lansare aeriană ”X-101” şi ”Kinjal”, cu lansare de pe mare ”Kalibr”, precum şi cu sisteme de perspectivă, între care sistemul hipersonic ”Zircon”, a afirmat Preşedintele rus, insistînd că Rusia nu va renunţa la angajamentele pe care şi le-a asumat unilateral.

”Toate acţiunile noastre vor avea exclusiv un caracter de reciprocitate, în oglindă. Aceasta se referă la dezvoltarea, fabricarea şi desfăşurarea de rachete cu lansare terestră cu rază scurtă şi medie de acţiune. Nu le vom instala în acele regiuni pînă cînd acolo nu vor fi amplasate rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune de fabricaţie americană’” a subliniat Vladimir Putin.

SUA şi Rusia s-au retras oficial Vineri din Tratatul INF, acuzîndu-se reciproc de încălcarea pactului semnat în 1987, care interzicea rachetele cu lansare de la sol, capabile să transporte focoase nucleare pe o distanţă între 500 şi 5.500 de kilometri.

Principalele partide de stînga din Polonia vor forma o singură alianţă pentru următoarele alegeri

Principalele partide de stînga din Polonia vor forma o singură alianţă numită „Stînga” (Lewica) pentru următoarele alegeri parlamentare, a anunţat Luni unul din liderii partidelor, informează DPA, scrie agerpres. Decizia aprofundează cooperarea între partide, transformînd coaliţia lor existentă într-o singură grupare pentru alegeri şi, prin urmare, reducînd pragul necesar intrării în Parlament de la 8 la 5%. Această acţiune ar putea face mai greu pentru partidul Lege şi Justiţie (PiS) aflat la guvernare în Polonia să cîştige o majoritate absolută în următoarele alegeri parlamentare stabilite pentru luna Octombrie.

Această alianţă va include Alianţa Democratică de Stînga (SLD), Stînga Împreună (Lewica Razem), Primăvara (Wiosna), Partidul Socialist din Polonia (PPS) şi Uniunea Muncii (Unia Pracy), precum şi organizaţii feministe şi seculare de stat, printre altele.

La alegerile din 2015, partidul PiS a reuşit să-şi asigure o majoritate absolută în legislativ în ciuda faptului că a obţinut doar 37,6% din votul popular, în parte datorită faptului că coaliţia de stînga nu a reuşit să intre în Parlament.

Partidele de stînga au obţinut 7,6% din voturi la ultimele alegeri, sub pragul de 8% necesar pentru coaliţii să intre în Parlament. Noua alianţa a fost anunţată Luni de către Adrian Zandberg, liderul Stîngii Împreună. Ea este valabilă numai pentru viitoarele alegeri şi rămîne de văzut dacă va fi menţinută după vot. Preşedintele polonez Andrzej Duda a declarat că cel mai probabil următoarele alegeri parlamentare se vor desfăşura la 13 Octombrie.

Turcia îndeamnă SUA să-şi întrerupă cooperarea cu YPG

Turcia şi-a reiterat Luni îndemnul ca Statele Unite să-şi înceteze susţinerea miliţiei kurde Unităţile Protecţiei Poporului în Nordul Siriei, în contextul în care Washingtonul depune eforturi să împiedice o ofensivă a Ankarei împotriva YPG, relatează AFP, potrivit news.ro. ”Aşteptăm ca Statele Unite să răspundă pozitiv îndemnului nostru de a-şi înceta cooperarea” cu YPG, a declarat şeful diplomaţiei turce Mevlüt Cavusoglu într-o conferinţă la Ankara.

Turcia consideră YPG drept o ”grupare teroristă” care-i ameninţă securitatea naţională, însă Statele Unite şi alte ţări occidentale, ca Franţa, au susţinut aceşti combatanţi kurzi împotriva jihadiştilor din gruparea Statul Islamic (SI) în Siria. Mevlüt Cavusoglu a făcut aceste declaraţii în timp ce oficiali turci şi americani discutau, în acel moment, la Ankara, despre eventualitatea înfiinţării unei ”zone de securitate” în Nordul Siriei, vizînd să despartă frontiera turcă de anumite poziţii YPG.

Turcia a ameninţat în mai multe rînduri, în ultimele zile, că, dacă propunerile americane nu sunt ”satisfăcătoare”, va lansa o operaţiune în Siria cu scopul de a implementa pe teren, în mod unilateral, această ”zonă de securitate”.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat Duminică să lanseze o ofensivă împotriva poziţiilor YPG la Est de Eufrat. ”Noi am intrat în Afrin, Jarabulus şi Al-Bab. Vom merge apoi la Est de Eufrat”, a anunţat Duminică Erdogan, referindu-se la localităţile cucerite de rebelii sirieni susţinuţi de Turcia. În ultimele săptămîni, presa locală a scris că s-au trimis vehicule militare şi unităţi de comando către localităţi turce situate în apropiere de frontiera siriană. Forţele turce i-au susţinut pe rebelii sirieni în cadrul unei operaţiuni, în 2016, împotriva Statului Islamic (SI) şi YPG. La începutul lui 2018, rebelii susţinuţi de Ankara au cucerit Afrim de la YPG.

Presa acuză Frontex că tolerează maltratarea unor migranţi de către funcţionarii locali

Mai multe organizaţii media acuză Frontex, agenţia de protecţie a frontierelor Uniunii Europene, că a tolerat maltratarea unor migranţi de către funcţionari locali şi că a încălcat direct drepturile omului în cazuri de expulzare, informează AFP, potrivit agerpres. O anchetă comună a site-ului de anchete Correctiv, a cotidianului britanic Guardian şi al reţelei germane ARD acuză Frontex că a permis poliţiştilor de frontieră bulgari, ungari şi greci să urmărească solicitanţii de azil cu cîini, să îi brutalizeze şi să folosească împotriva lor spray-uri iritante. Cele trei organizaţii de presă susţin că se bazează pe „sute de documente interne” ale Frontex ca dovezi ale maltratărilor, care nu sunt de obicei urmate de acuzaţii oficiale, arată primele fragmente publicate pe site-ul ARD.

Frontex are posibilitatea de a-şi retrage personalul din ţările incriminate, iar prin faptul că nu acţionează în acest sens dă dovadă de complicitate, afirmă Stephan Kessler, responsabil al Forumului Consultativ al agenţiei europene, citat de televiziunea germană. Agenţia de protecţie a frontierelor europene, cu sediul la Varşovia, a răspuns la solicitarea AFP că pînă acum nu s-a înregistrat nici o plîngere împotriva vreunui agent al Frontex, că va „examina problema” şi va lua „măsurile care se impun” faţă de acuzaţii. „Trebuie totuşi remarcat că, deşi agenţia poate suspenda un agent desfăşurat de Frontex în cadrul operaţiunilor sale, nu are autoritate asupra comportamentului poliţiilor de frontieră locale sau posibilitatea de a efectua anchete pe teritoriul UE”, arată un comunicat al agenţiei.

Un document intern al Frontex arată că unii funcţionari ai agenţiei s-au implicat direct în expulzarea unor minori neînsoţiţi sau a unor azilanţi cărora li s-au administrat sedative în timpul curselor aeriene cu care erau expulzaţi. Misiunea Frontex a fost extinsă în 2016, după valul de migranţi din Vara lui 2015, iar resursele au fost suplimentate în vederea transformării în Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, reaminteşte AFP. În prezent, aceasta dispune de circa 1.000 de funcţionari şi de 1.500 de rezervişti care pot fi desfăşuraţi în caz de criză. Frontex are posibilitatea de a acorda asistenţă funcţionarilor locali pentru înregistrarea şi identificarea migranţilor la sosire.

Iulie 2019, cea mai călduroasă Lună din istorie

Luna Iulie 2019, marcată de o caniculă excepţională în Europa, a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată în lume, depăşind chiar temperaturile din Iulie 2016, potrivit datelor serviciului european Copernicus privind schimbările climatice, citate de AFP, potrivit agerpres. „Luna Iulie este în general cea mai caldă a anului în lume, dar, potrivit datelor noastre, actuala Lună Iulie a fost cea mai caldă de cînd se fac măsurători meteo”, se arată în comunicatul difuzat Luni de şeful agenţiei, Jean-Noël Thépaut. „Prin continuarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi impactul asupra creşterii mondiale a temperaturilor, recordurile vor continua să fie doborîte”, a avertizat el.

Potrivit datelor Copernicus, mercurul a urcat în Iulie cu 0,04 grade Celsius, depăşind precedentul record din Iulie 2016, an marcat de influenţa unui El Nino puternic. Această diferenţă este atît de mică, încît este posibil ca alte organisme de referinţă, care colectează şi analizează datele în mod diferit, să ajungă la alte concluzii, arată comunicatul. Agenţia atmosferică americană NOAA nu a publicat încă concluziile pentru luna Iulie.

Potrivit Copernicus, temperatura medie a Lunii Iulie 2019 a fost cu 0,56 grade Celsius mai mare decît media perioadei 1981-2000 şi cu 1,2 grade Celsius peste nivelul preindustrial – baza de referinţă a experţilor ONU pentru climă. Luna Iulie a fost marcată de o caniculă scurtă dar intensă în Europa de Vest, unde în ţări precum Germania, Belgia sau Olanda s-a doborît recordul absolut al celor mai ridicate temperaturi. Copernicus notează că temperaturile au fost peste media normală şi în zone nordice ca Alaska, Groenlanda şi în unele părţi ale Siberiei, precum şi în Asia centrală şi în unele regiuni ale Antarcticii.

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) estimează că 2019 ar trebui să fie inclus în Top 5 al celor mai călduroşi ani din istoria recentă.

Fostul Guvern sovietic pare mai de încredere pentru ruşi decît cel condus de Putin

Ruşii au o opinie mai favorabilă despre fostul Guvern sovietic decît despre cel actual, relevă rezultatele unui sondaj de opinie realizat la nivel naţional şi publicat Luni de cel mai mare institut de studii sociologice independent din Rusia, Centrul Levada, transmite dpa, potrivit agerpres. Respondenţii au trebuit să aleagă cinci caracteristici dintr-o listă de 20 pentru a descrie fiecare Guvern analizat.

Primele patru calităţi în cazul Guvernului sovietic au fost toate pozitive, iar pentru Guvernul actual toate negative. Astfel, Guvernul sovietic era ”apropiat de popor” (29% dintre respondenţi), ”puternic” (în opinia a 25% dintre cei intervievaţi), ”corect” (22% din respondenţi) şi ”cinstit” (20%). În schimb, 41% dintre respondenţi sunt de părere că Executivul actual este ”corupt”, 31% cred că el este ”departe de popor”, 24% ”birocratic” şi 19% ”obtuz”. Doar 15% dintre respondenţi au indicat că, în opinia lor, Guvernul actualul de la Moscova este unul ”cinstit”. 

Marea Britanie se alătură Statelor Unite în misiunea internaţională din Golful Persic

Marea Britanie se va alătura Statelor Unite în misiunea internaţională pentru protejarea navelor comerciale în Golful Persic, în contextul tensiunilor cu Iranul, anunţă Guvernul de la Londra, informează Mediafax.

Marea Britanie se alătură Statelor Unite într-o "misiune internaţională pentru securitatea maritimă" în Strîmtoarea Hormuz, situată la intrarea în Golful Persic, a declarat Dominic Raab, ministrul britanic de Externe, conform cotidianului Times of Israel. „Misiunea va contribui la consolidarea securităţii şi va oferi garanţii industriei maritime”, a precizat Dominic Raab.

Guvernul Angela Merkel a respins solicitarea Administraţiei Donald Trump privind participarea Germaniei la misiunea navală din Golful Persic, care are rolul contracarării acţiunilor Iranului.

În urmă cu două săptămîni, Marea Britanie a anunţat trimiterea de nave militare în zona Golfului Persic, pentru escortarea tuturor vaselor sub pavilion britanic, în contextul tensiunilor cu Iranul, care a capturat un petrolier britanic ca reacţie la o măsură similară adoptată de Londra. Marea Britanie a anunţat că va încerca să creeze o misiune europeană de protecţie maritimă pentru a asigura tranzitul navelor prin Golful Persic.

Rusia şi Iranul au anunţat săptămîna trecută semnarea unui protocol de cooperare militară care include posibilitatea efectuării de exerciţii navale comune în Strîmtoarea Hormuz, în contextul tensiunilor cu Statele Unite şi Marea Britanie.

Comerţul global nu se va redresa în următoarele trimestre, avertizează Banca Centrală Europeană

Comerţul global se va redresa probabil doar gradual în următoarele trimestre şi va rămîne mai slab decît activitatea economică în ansamblu, a avertizat Luni Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Reuters, potrivit agerpres. „În pofida unor semne de redresare, comerţul global va înregistra în următoarele trimestre un avans mai lent decît activitatea economică. Riscurile negative la adresa perspectivelor comerciale s-au materializat parţial în ultimele luni în urma tarifelor vamale mai ridicate, şi persistă ameninţarea escaladării suplimentare a tensiunilor comerciale”, a apreciat BCE în buletinul său economic lunar.

Activitatea economică în ansamblu ar putea totuşi să nu fie atît de redusă, în condiţiile în care industria prelucrătoare este dependentă de comerţ şi orice încetinire a cererii afectează comerţul global, se arată în raport. „Importurile de bunuri industriale reprezintă peste 50% din totalul importurilor brute la nivel global, dar numai 20% din valoarea totală adăugată. Prin urmare, o încetinire semnificativă a producţiei industriale duce la un declin mai pronunţat al comerţului mondial decît al economiei globale”, apreciază BCE.

Acest buletin confirmă decizia adoptată de BCE la şedinţa de politică monetară din 25 Iulie, cînd a hotărît să menţină nemodificată dobînda cheie şi, totodată, a cerut oficialilor săi să pregătească opţiuni pentru mai multe măsuri de relaxare a politicii monetare, deschizînd calea pentru o reducere a costului creditului şi o extindere a achiziţionării de active la şedinţa din septembrie.

Perspectivele economiei mondiale se înrăutăţesc tot mai mult, a avertizat luna trecută preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. În special, a explicat şeful BCE, previziunile se înrăutăţesc pentru sectorul industrial din zona euro, iar o redresare în semestrul doi din 2019 este acum mai puţin probabilă. Sporirea promisiunilor privind noi măsuri de stimulare este menită să sprijine încrederea în economia zonei euro, pe fondul dificultăţilor cu care se confruntă sectorul industrial.

Deşi încrederea consumatorilor şi creditarea bancară rămîn la un nivel ridicat, recentele date din industrie arată o imagine sumbră, sporind riscul ca cererea externă slabă, parţial ca rezultat al războiului comercial, să afecteze curînd evoluţia zonei euro.

Marea Britanie va ieși din UE pe 31 Octombrie, „indiferent de circumstanțe”

Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană pe 31 Octombrie, indiferent de ce s-ar întîmpla, a declarat Luni purtătorul de cuvînt al premierului Boris Johnson. Acelaşi purtător de cuvînt a mai menţionat că Regatul Unit va încerca în continuare să ajungă la un acord cu UE privind Brexitul şi speră că blocul comunitar îşi va schimba poziţia privind clauza de „backstop″ pentru frontiera Nord-irlandeză, care a condus la respingerea de către Camera Comunelor a acordului încheiat de fostul premier Theresa May şi la amînarea Brexitului pînă pe 31 Octombrie, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Potrivit publicaţiei The Sunday Telegraph, Dominic Cummings, unul dintre arhitecţii campaniei din 2016 pentru ieşirea din UE, le-a spus miniştrilor că premierul Boris Johnson ar putea convoca alegeri generale după termenul limită de 31 Octombrie dacă pierde în Parlament la un vot de încredere. Întrebat dacă Johnson este de acord cu ideea că este prea tîrziu pentru a opri un „no-deal″ (ieşirea din UE fără un acord), purtătorul său de cuvînt a răspuns: „Regatul Unit va părăsi UE pe 31 Octombrie, indiferent de circumstanţe. Nu există nici un „dacă″ sau „dar″. Trebuie să restabilim încrederea în democraţia noastră şi să îndeplinim promisiunile repetate ale Parlamentului faţă de popor ieşind din UE pe 31 Octombrie. Politicienii nu pot alege care voturi să respecte. Ei au promis să respecte rezultatul referendumului şi aşa trebuie să facem”, a insistat el.

O purtătoare de cuvînt a Comisiei Europene a reafirmat, tot Luni, că acordul privind Brexitul deja încheiat cu Londra nu este renegociabil, Executivul comunitar fiind însă deschis la discuţii privind declaraţia politică ce stabileşte cadrul viitoarelor relaţii dintre UE şi Regatul Unit. Purtătoarea de cuvînt comunitară a reafirmat, de asemenea, că Bruxelles-ul este deschis unor discuţii cu premierul Boris Johnson pentru a evita un „no-deal″ care ar provoca perturbări economice semnificative.

În acest timp, Guvernul de la Berlin a transmis că este pregătit pentru toate scenariile privind Brexitul, dar că doreşte un Brexit cu acord. „Dorim în continuare o ieşire ordonată a Regatului Unit din UE. Un Brexit fără acord nu este în interesul nimănui”, a afirmat, Luni, la o conferinţă de presă o purtătoare de cuvînt a Guvernului condus de Angela Merkel.