Revenire robustă a economiei

Practic, toţi cei care şi-au dat cu părerea pînă acum în privinţa evoluţiei economiei ţării pentru anul în curs - experţi, reprezentanţi ai guvernului, ai instituţiilor financiare internaţionale, au prezis o creştere economică în limita a 3, cel mult 3,5 procente. Cu mult mai îndrăzneţi s-au dovedit oamenii de ştiinţă de la Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică al Academiei de Ştiinţe a RM şi al Ministerului Economiei, care şi-au făcut publice prognozele chiar zilele trecute. Potrivit acestora, Produsul Intern Brut al ţării ar trebui să se extindă pînă la sfîrşitul anului curent cu aproape 5 procente, dar şi mai precis, cu 4,9 la sută.

Cel mai mult surprinde în previziunile lor perspectivele privind evoluţia industriei. Aceasta, conform calculelor cercetătorilor de la instituţia respectivă, după aproape doi ani de declin, nu numai că îşi va reveni, ci va înregistra o creştere substanţială de aproape 6 procente. Se presupune că înzdrăvenirea acestei ramuri ar putea veni ca urmare a creşterii fluxului de investiţii şi a cererii externe la produsele fabricate de întreprinderile din industria alimentară. Amintim că acest segment reprezintă cam jumătate din industria ţării. Totuşi, ne avertizează colaboratorii Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică, şi în condiţiile unei evoluţii spectaculoase revenirea industriei la cotele de pînă la izbucnirea crizei mondiale nu va fi posibilă.

Oamenii de ştiinţă se arată optimişti şi în ce priveşte perspectivele celuilalt domeniu de producere a economiei ţării, agricultura. Aceasta, după prognozele lor, ar trebui să înregistreze pe parcursul anului curent un salt în evoluţia sa, înstalîndu-se în poziţia de lider al creşterii economice, cu 23,3 procente, ce i-ar permite să iasă din groapa în care a căzut anul trecut după seceta devastatoare. Drept premisă de bază pentru evoluţia impresionantă a agriculturii serveşte un an climateric favorabil.

Totodată, cercetătorii consideră că atît industria, cît şi agricultura vor beneficia de efectele prielnice ale creşterii consumului intern. Adică, cetăţenii ţării vor face mai mult cumpărături. Drept rezultat al creşterii sumelor de bani transferate de peste hotare şi al majorării salariilor se aşteaptă un spor al consumului gospodăriilor de 7 procente. Avîntul acestor două ramuri ar putea fi alimentat şi de o creştere substanţială a investiţilor în proporţie de 7,1 procente. Înviorarea activităţii investiţionale este condiţionată de o posibilă reducere a procentelor la credite.

În afară de creşterea cererii pe piaţa internă, un alt factor ce ar impulsiona dezvoltarea ramurilor de producere ale ţării, în opinia colaboratorilor Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică, ar fi redresarea economică a ţărilor din Uniunea Europeană şi stabilitatea celor din CSI. Drept urmare, piaţa de desfacere de peste hotare s-ar lărgi în mod însemnat, conducînd la o extindere a exporturilor cu 9,5 procente. Implicit, revigorarea consumului intern, intensificarea relaţiilor comerciale va dinamiza activitatea de prestare a serviciilor, îndeosebi a sferei transporturilor, preconizîndu-se o amplificare a volumului de încărcături de aproape 4 procente.

Cum se va răsfrînge această reînviere a economiei ţării asupra traiului cetăţeanului nostru? Va simţi acesta impactul benefic al redresării economice? În acest sens, colaboratorii Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică prevăd că scumpirile de mărfuri şi servicii pe parcursul anului vor rămînea în urma creşterii economice, adică creşterea veniturilor ar trebui să fie peste majorările de preţuri şi tarife. Pentru că, după calculele lor, salariile reale pe ţară, în mărimea lor reală, după scăderea impozitelor şi altor taxe fiscale, ar trebui să crească cu 7 procente. De asemenea, presupun aceştia, înviorarea activităţii economice ar putea să aducă mai multe locuri de muncă, amploarea şomajului în ţară scăzînd cu 0,5 la sută în comparaţie cu anul trecut.

Dacă toate prognozele optimiste de pînă acum ce conduceau la o creştere economică se bazau doar pe două premise - un agricol favorabil şi o eventuală îmbunătăţire a condiţiilor externe, atunci calculele colaboratorilor Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică ţintesc şi impactul pozitiv al situaţiei financiare stabile din ţară. Ei presupun că cursul de schimb al monedei naţionale va fi în general unul constant, admiţînd o posibilă depreciere uşoară a leului moldovenesc în raport cu dolarul american din cauza incertitudinii pe pieţele internaţionale şi a posibilelor turbulenţe ale economiilor din ţările, care reprezintă principalii donatori externi a Republicii Moldova. La fel, ei au în vedere o îmbunătăţire a activităţii de creditare a instituţiilor bancare. Procentele, pe care trebuie să le plătească beneficiare de credite, inclusiv agenţii economici din ţară, se presupune că se vor micşora cu 1,3 la sută, şi vor coborî la nivelul de 12 la sută. În consecinţă, întreprinderile autohtone vor avea posibilitatea să atragă noi resurse financiare şi să-şi accelereze producerea de bunuri.

Vlad LOGHIN