Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se află în centrul unui val de critici, după ce a dezvăluit cotidianului american The Washington Post că nu a comunicat public informaţii de la Agenţia Centrală americană de Informaţii (CIA) cu privire la iminenţa invaziei Rusiei, cu scopul de a nu provoca o panică generalizată, scrie news.ro. 

Să fie, oare, vorba despre o greşeală în comunicarea ireproşabilă a liderului ucrainean de pînă acum?, se întreabă Le Figaro.

În acest interviu-fluviu, pe care Zelenski l-a acordat WP, el a recunoscut că nu a informat poporul despre iminenţa invaziei ruse şi că i-a minimalizat impactul.

”Dacă am fi răspîndit haosul în populaţie înainte de invazie, ruşii ne-ar fi devorat”, se justifică el în ziar, subliniind că i-a fost teamă de o panică generalizată şi de o fugă masivă din ţară a populaţiei, dar şi de o prăbuşire economică fatală.

”Dacă am fi comunicat (invazia), atunci, aş fi pierdut şapte miliarde de dolari pe lună, începînd din Octombrie (2021) şi pînă cînd au atacat ruşii. Ne-ar fi bătut în trei zile”, estimează el.

Zelenski declară că ucrainenii au retras sume de bani importante din conturi în săptămînile dinaintea izbucnirii războiului, conştienţi de faptul că ”acest lucru avea să afecteze economia ţării”.

Evocarea ameninţării invaziei nu ar fi făcut decît să accentueze acest lucru, declară el.

Ridicat la statutul de omul providenţial al Ucrainei, de la începutul războiului, Zelenski respinge însă orice ascundere la scară mare.

El dă asigurări că ucrainenii ”aveau acces la orice informaţie care era disponibilă” despre iminenţa unui război şi aminteşte că armata rusă comasa militari şi material la frontiere de şase luni.

Nici măcar el însuşi nu a luat în calcul un război de această amploare, recunoaşte şeful statului ucrainean.

Singurul ”detaliu” important pe care Preşedintele ucrainean mărturiseşte că nu l-a comunicat este o informare de la CIA, potrivit căreia ruşii aveau să debarce pe aeroportul din Hostomel, să vină rapid la Kiev şi să-l îndepărteze de la putere.

Însă, posteriori, Zelenski se felicită pentru poziţia sa şi consideră că a luat decizia cea bună, pentru că trupele ruse nu au reuşit să intre în Capitală.

”Atunci cînd a început invazia, eram tot atît de puternici pe cît puteam fi”, dă el asigurări WP.

”Unii dintre compatrioţii noştri au plecat, dar majoritatea au rămas şi s-au bătut pentru casele lor, iar, oricît de cinic ar părea, aceştia sunt oamenii care i-au oprit pe ruşi”, declară el.

Aceste justificări nu mulţumesc însă populaţia Ucrainei, care-i reproşează Preşedintelui, după publicarea interviului, faptul că a privilegiat sănătatea economiei ţării.

Mulţi estimează, pe reţele de socializare, că multe vieţi ar fi fost cruţate, dacă Guvernul ar fi pregătit în mod corect populaţia de război. Unii îşi împărtăşesc experienţa de război şi a haosului şi subliniază că ar fi trăit altfel această invazie dacă ar fi fost avertizaţi de amploarea ei.

Personalităţi publice îl atacă în mod direct pe Volodimir Zelenski, pe care-l acuză de faptul că se face vinovat, într-o anumită măsură, de atrocităţile comise de către ruşi.

Redactorul-şef al site-ului de ştiri Ukrainska Pravda, Sevgil Musaieva, se declară ”ofensată personal” de justificările şefului statului, pe care-l acuză de faptul că pune în discuţie inteligenţa poporului ucrainean.

Ea spune că nu ar fi fugit de război, dacă ar fi fost avertizată.

”Cum poate o persoană, care are pe conştiinţă Mariupolul, Bucea şi Hersonul, să îndrăznească să spună că o evacuare ar fi copleşit ţara?”, denunţă, la rîndul său, jurnalistul Bohdan Butkevici, evocînd locuri în care Rusia este acuzată de comiterea unor atrocităţi.

”El nu voia să pună ţara în stare de război, pentru că îi era frică de pierderea puterii”, îl acuză jurnalistul pe Zelenski.

Scriitoarea ucraineancă Katerina Babkina consideră că refuzul de a alerta civilii care trăiau în zone ameninţare este ”o greşeală de calcul strategic” şi o ”crimă”.

Unii îi iau însă apărarea lui Zelenski şi apreciază că toată lumea ştia că războiul se apropia şi că o declaraţie prezidenţială în acest sens nu ar fi avut un efect semnificativ.