Kremlinul a respins Marţi, cu o zi înaintea unei reuniuni a aliaţilor Kievului la Londra vizînd o încetare a focului după peste trei ani de la invazia rusă orice zor în negocieri în vederea unui acord de pace în Ucraina, o declaraţie care pare să contrazică ”optimismul” exprimat Duminică de către preşedintele american Donald Trump, care vrea o încetare rapidă a conflictului, relatează AFP, transmite News.Ro.

Preşedintele american Donald Trump, care vrea să pună capăt cît mai repede acestui război ”teribil şi nebun”, şi-a exprimat Duminică, de Paşte, speranţa unui acord ”în această săptămînă” între Moscova şi Kiev, fără să dezvăluie contururile acestui angajament ipotetic.

Locatarul Casei Albe pare să-şi piardă răbdarea, iar secreterul său de Stat Marco Rubio a exercitat presiuni asupra ambilor beligeranţi săptămîna trecută, dînd asigurări că Washingtonul ar putea ”să treacă la altceva” şi să se retragă din negocieri, dacă Statele Unite stabilesc că pacea ”nu este posibilă”.

Potrivit Kremlinului, emisarul american Steve Witkoff urmează să facă o vizită la Moscova săptămîna aceasta.

Vladimir Putin consideră că are cărţi bune în mînă.

În pofida unor pierderi grele, Armata sa avansează în Ucraina şi controlează peste 20% din teritoriul vecin, în timp ce forţele ucrainene au fost aproape în întregime respinse din regiunea rusă Kursk, iar Donald Trump a impulsionat o apropiere neaşteptată faţă de el începînd de la mijlocul lui Februarie, spre marea nemulţumire a Occidentului şi Kievului.

Cererile sale rămîn maximaliste. El cere capitularea Ucrainei, ca aceasta să renunţe să adere la NATO şi ca Moscova să păstreze cele cinci regiuni ucrainene pe care Rusia le-a anexat, condiţii respinse drept inacceptabile de către Kiev şi aliaţii săi.

Mai pe larg, lui Putin i-ar plăcea să ajungă la un acord privind o refacere a arhitecturii securităţii Europei, denunţînd o expansiune a Alianţei Nord-Atlantice la frontierele ruse începînd de la căderea fostei Uniuni Sovietice (URSS) şi începutul anilor '90.

În această stare de lucruri, liderul de la Kremlin nu vrea să se grăbească, aşa cum a anunţat Luni purtătorul său de cuvînt Dmitri Peskov.

”Rezolvarea conflictului este un subiect atît de complex, încît probabil că e mai bine să nu se stabilească un termen strîns”.

Or, Donald Trump şi-a exprimat de Paşte speranţa  ”unui acord săptămîna aceasta” între ruşi şi ucraineni, într-un scurt mesaj în care nu preciza pe ce-şi bazează optimismul brusc.

Vineri el amenința să se retragă din negocieri, în lipsa unor progrese rapide.

În acest context incert, americanii, ucrainenii, britanicii şi francezii se întîlnesc Miercuri la Londra la o doua rundă de reuniuni, a declarat AFP un oficial ucrainean de rang înalt, în urma unei prime runde în acest format, Joi, la Paris.

Această reuniune în capitala franceză nu a permis progrese majore, însă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunţa, Luni seara, că vrea să exercite presiuni Miercuri în vederea ”unei încetări a focului fără condiţii”, o propunere pe care Vladimir Putin a ignorat-o prima oară în Martie.

”Acesta trebuie să fie punctul de plecare către pace”, a subliniat şeful statului ucrainean, insistînd că o încetare a ostilităţilor este o ”prioritate absolută”.

El anunţa, tot Luni, că aşteaptă ”un răspuns clar” din partea Rusiei la propunerea sa cu privire la un nou armistiţiu în atacurile vizînd infrastructuri civile, după ce Vladimir Putin a anunţat, pur şi simplu, că vrea să analizeze această ofertă.

Purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a reiterat, Marţi, că liderul de la Kremlin este ”pregătit să discute”, însă Moscova vrea ”mai întîi să înţeleagă dacă partea ucraineană este pregătită” de o astfel de încetare a focului.

”Dacă vorbim despre infrastructuri civile, trebuie să facem o diferență clară între situațiile în care aceste infrastructuri pot să fie folosite în scopuri militare şi cele în care ele nu pot fi folosite în acest fel”, a subliniat el, la două zile după un armistițiu de Paşte anunţat de către Vladimir Putin.

În weekend, Moscova şi Kievul s-au acuzat reciproc de faptul că l-au încălcat, iar aliaţi ai Ucrainei ca Franţa au denunţat o ”operaţiune de marketing, de seducere” a imprevizibilului Donald Trump.

Armata rusă şi-a reluat atacurile împotriva Ucrainei şi a revendicat Marți cucerirea unei mici localităţi - Suhaia Balka - în regiunea Doneţk (Est).

O persoană a fost ucisă, iar alte 23 au fost rănite de bombe ghidate ruseşti într-un cartier al oraşului Zaporojie (Sud), potrivit salvatorilor ucraineni.

Alte şase persoane au fost rănite la Herson (Sud), şapte la Harkov şi patru la Kupiansk (Nord-Est), potrivit autorităților ucrainene.