Germania se pregătește să vireze spre dreapta după ce blocul conservator CDU/CSU (Uniunea Creștin-Democrată și aripa sa bavareză, Uniunea Creștin-Socială) și-a asigurat o victorie clară în alegerile legislative de Duminică, la care Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreaptă, a înregistrat, la rîndul său, cea mai bună performanță de pînă acum, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Prezența la vot a crescut de la 76,4% la ultimele alegeri de pe plan național din 2021 la 82,5%, conform site-ului oficiului federal de monitorizare a alegerilor, cea mai mare cifră de la reunificarea Germaniei, în 1990.

Alegerile deschid calea pentru ca liderul conservator Friedrich Merz să devină următorul cancelar german, urmîndu-l lui Olaf Scholz, după o campanie electorală umbrită de o serie de atacuri violente și dominată de o dezbatere foarte tensionată asupra politicii privind migrația.

Alianța de centru-dreapta a lui Merz a obținut circa 28,6% din voturi, după numărarea buletinelor din toate circumscripțiile, în creștere de la 24,1% în 2021.

”Mă voi strădui să formez un Guvern federal care să reprezinte întreaga populație germană”, a asigurat Merz Duminică seara.

”Și mă voi strădui să formez un Guvern federal care să rezolve problemele țării noastre”, a adăugat el, indicînd că urmărește instalarea unei noi administrații înainte de vacanța de Paște din Aprilie.

CDU/CSU este astfel gata de o revenire imediată la putere, la mai puțin de patru ani după retragerea fostului cancelar Angela Merkel. Acest rezultat reprezintă un triumf personal pentru Merz, în vîrstă de 69 de ani, care a revenit în politică în ultimii ani după ce a pierdut lupta pentru putere cu Merkel pentru conducerea blocului conservator, acum peste două decenii.

Prezumtivul viitor cancelar se confruntă însă cu perspectiva dificilă a formării unei coaliții pe fondul ascensiunii AfD, care a urcat pe locul secund, cu un record de 20,8% din voturi la scrutinul de Duminică, conform rezultatelor inițiale.

Partidul antiimigrație, care este monitorizat de serviciile de informații interne ca presupusă grupare de extremă dreaptă, și-a dublat cota de voturi de la alegerile din 2021, fiind impulsionat în campanie și de sprijinul antreprenorului miliardar în tehnologii Elon Musk.

Deși co-lidera AfD Alice Weidel a declarat că mîna sa rămîne întinsă pentru a lua parte la guvernare, partidul său urmează să rămînă în opoziție, în condițiile în care Merz și-a reiterat vechiul angajament de a nu coopera cu el, poziție cunoscută în Germania ca firewall (Brandmauer, paravan).

Cel mai probabil partener de coaliție al lui Merz sunt social-democrații de centru-stînga ai lui Scholz (SPD), care au căzut pe locul trei, cu 16,4% din voturi, înaintea Verzilor, ai vicecancelarului în exercițiu Robert Habeck, cu 11,6%.

Scholz și-a recunoscut înfrîngerea electorală și a calificat prestația partidului său la scrutin - cea mai slabă din istoria postbelică a țării - ca fiind un rezultat electoral amar.

Ministrul Apărării, Boris Pistorius, a mers mai departe, vorbind de un rezultat devastator, catastrofal pentru SPD.

Imaginea generală este ușor simplificată de eșecul Alianței Sahra Wagenknecht (BSW), un partid populist minor, de a atinge pragul de 5% necesar pentru a intra în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german.

BSW ar fi avut potențialul de a diviza împărțirea mandatelor în Bundestag, slăbind poziția lui Merz și determinîndu-l să se bazeze pe o coaliție extrem de incomodă cu SPD și Verzii, dar, potrivit Comisiei electorale federale, a obținut doar 4,972%.

A rămas pe afară și Partidul Liber Democrat (FDP), pro-business, care la alegerile din 2021 au obținut 11,4% și a intrat în Guvernul de coaliție tripartit cu SPD și Verzii, într-un mariaj incomod. FDP, care s-a retras anul trecut din coaliție, ducînd la convocarea alegerilor anticipate, nu va intra în Bundestag, obținînd doar 4,3%.

O campanie electorală de succes, concentrată pe probleme sociale precum locuințele, a făcut ca Die Linke, un partid cu orientare dură de stînga, să ajungă la 19,9% la Berlin și la 8,8% la nivel național, devenind povestea-surpriză de succes la alegerile de Duminică.

Alegerile s-au desfășurat într-un moment crucial pentru cea mai populată țară a UE, aflată în mijlocul celei mai îndelungate recesiuni de mai mult de două decenii, după doi ani consecutivi de declin.

Gospodăriile germane încă resimt efectele inflației ridicate care a lovit puternic Germania după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022 din Ucraina, în timp ce un număr tot mai mare de companii majore din sectoare cheie ca producția de mașini și alte industrii ale țării plănuiesc concedieri.