Reforma Procuraturii cu iz de reîmpărțire a ”dosarelor profitabile”

Mihai CONȚIU

În rîndurile care urmează, pe care vă invit să le parcurgeți ca să vă construiți propriile păreri și să judecați scurtele opinii-concluzii pe care le voi emite, voi aborda unele aspecte ce țin de odiseea interminabilei reforme a Procuraturii.

Pe data de 26 Iulie 2023, a fost înregistrat un amendament la proiectul de lege nr. 197 din 21 Iunie 2023 care vizează delimitarea competențelor, atribuțiilor Procuraturii Anticorupție și ale Centrului Național Anticorupție. Hazardîndu-mă un pic, îmi pare că aceste două denumiri ale instituțiilor sună cam… pleonastic. Mă întreb și mă mir de ce oare nu au fost comasate într-o singură instituție mult mai  puternică?! Poate că veți înțelege asta din cele ce urmează!

În consecința acestui amendament, Procuratura Anticorupție (PA) a ripostat printr-un comunicat în care afirmă că ”va fi supusă unei schimbări radicale în ceea ce privește competențele și modul de funcționare”. Astfel, prin această ”reformă legislativă”, ”circa 500 de cazuri de corupție instrumentate de către Procuratura Anticorupție vor fi transferate altor Procuraturi. E vorba despre acele instituții în care vor exista procurori care nu vor putea finaliza, trece de procedura de vetting și care, în consecință, nu au pregătirea și experiența necesară pentru instrumentarea unor astfel de cazuri, iar asta în condițiile în care acești procurori au deja în responsabilitatea lor dosare importante, inclusiv de omor, viol, tîlhării și altele”. ”În loc să fie fortificată, această instituție va deveni irelevantă, cu doar 100 de cazuri în gestiune, comparativ cu peste 3.000 de cazuri în gestiune la cealaltă Procuratură specializată, PCCOCS, (…) iar amendamentul încalcă tehnica legislativă” se precizează în comunicatul PA.

Ca urmare a ratificării acestui amendament, PA urmează să aibă în competență doar corupția mare, cea care poate fi comisă de către președintele țării, deputați, membri ai Guvernului, judecători, procurori, angajați SIS și CNA, și conducători ai instituțiilor publice prevăzute de Constituție, cum ar fi CSM și CSP, sau cazuri care implică sume de peste 300.000 MDL mită și peste 3.000.000 MDL prejudiciu.

În acest context, urmează să fie excluse din competența PA cazurile schemelor de corupție în Agenții de stat, Ministere, spitale, universități, Vamă, Primării și raioane.

Demn de reținut este faptul că acest amendament consolidează Centrul Național Anticorupție (CNA), instituție care se subordonează Parlamentului și nu trece prin procedura de vetting. Pomană legislativă curată pentru viitoarele majorități parlamentare!!!

Pentru a justifica necesitatea votării amendamentului amintit, Olesea Stamate, președinta Comisiei Juridice Numiri și Imunități, a oferit propriile-i explicații:

”O instituție puternică nu înseamnă nicidecum o instituție care are o sumedenie de infracțiuni în competență și nu știe de care să se apuce în primul rînd. Mai mult, atunci cînd setezi pragurile destul de jos, pur uman, oamenii din instituție au tendința de a se concentra pe ce e mai ușor de investigat. (…)

”Am discutat, în ultimele două săptămîni, cu colegii de la Ministerul Justiției, conducerea Procuraturii Generale, Procuraturii Anticorupție, Centrului Național Anticorupție, precum și cu experți naționali și din România (foști șefi la DNA și DIICOT) despre competențele care urmează să revină CNA și PA pentru a face aceste două instituții cît mai eficiente. Amendamentul (…) este rezultatul acestor discuții agreate, în mare parte, de toți participanții, și prevede: Decuplarea CNA de PA. Astfel, PA nu va mai avea în responsabilitatea să conducă urmărirea penală pe dosarele de corupție mică/medie instrumentate de CNA. Acestea vor fi conduse de procurorii din Procuraturile teritoriale. Astfel obținem (1) focusarea PA pe dosarele proprii, de corupție mare, și (2), totodată, evităm situația în care CNA și PA dau vina unul pe celălalt pentru lipsa de performanță. (…) Pseudo-experților le recomand să-și cunoască în primul rînd capacitățile proprii, înainte de a se da cu părerea pe tot spectrul de teme. Altfel riscă să devină simpli idioți utili”, a subliniat Stamate. 

”Procuratura noastră și Procuratura voastră!”, par să spună cei care au impus o astfel de ”reformă”. Spun asta cu riscul asumat de a fi definit drept ”idiot util” întrucît sunt pseudo-expert în materie, dar, totuși, cunoscător al unor ascunzișuri tainice, al unor practici instituționalizate, generalizate, care nu se tem nici de scuipat, nici de stîlpul infamiei, nici de gîdi-lăturile legilor.

După cum bine ați citit, asistăm la un duel extrem de interesant între PA, în primul rînd, și legiuitorul care îi impune o dietă drastică pentru a slăbi, ca să arate mai bine în fața ”lumii bune” cu care urmează să se confrunte. Asistăm și urmează să fim martorii unui vals vienez sau un dans tribal al legiuitorilor cu procurorii? Are sau  nu această reformă –în ultimă instanță, amendamentul amintit este o parte a reformei în domeniu – un iz de redistribuire a ”dosarelor profitabile”, nu în interesul Justiției, ci al unor ”băieți deștepți” de sub umbrela guvernării?

Autorul amendamentului, distinsa președintă a Comisiei Juridice Numiri și Imunități și majoritatea parlamentară par să sugereze un vals vienez reformator, dar subiecții vizați și unele evidențe contrare par a fi angrenați/angrenate într-un dans tribal. Să ne explicăm! Așadar, PA urmează să ancheteze, cu strictețe, doar pe președintele țării, pe deputați, membri ai Guvernului, judecători, procurori, angajați SIS și CNA, precum și conducători ai instituțiilor publice prevăzute de Constituție, cum ar fi CSM și CSP.

Observăm, așadar, că, în perspectivă, PA va fi una din singurele instituții necorupte ale Țării, dar și una dintre cele mai puțin active și extrem de cuminți. Revăzînd care sunt persoanele pe care PA are dreptul să le prindă în ghearele ei, constatăm că, spre a le investiga, pentru foarte multe dintre ele are nevoie de aprobare parlamentară etc. Imunitățile, ce să zicem!? Mai apoi, în PA nu vor exista procurori corupți – care-i ăla care să aibă curajul nebun ca să-i ceară șpagă președintelui Țării, vreunui deputat, judecător, ofițer SIS etc. ca să închidă ochii și să nu-i intenteze un dosar penal sau să claseze vreunul eventual deschis?

Corupția masivă din Procuratură nu pornește de la un astfel de nivel, ci mai de jos, începînd cu tocmai acele cazuri care i-au fost luate PA pentru a le oferi unor Procuraturi ”convenabile”. Aceste Procuraturi nu doar că ar trebui să mulțumească din ”sufletul instituțional” inițiatorului acestui amendament și deputaților care, în final, îl votează, ci să le și ofere, omenește, măcar de ziua lor, niște cadouri mai generoase!

Tu, ce zici, iubite cititorule?

P. s. Chiar că aș fi curios să știu care vor fi ”anumite reacții externe discrete” față de adoptarea acestui amendament, reacții care nu vor fi cunoscute niciodată de marele public, dar voi afla! Nu știu, însă, dacă voi avea și ”dreptul” de a scrie despre ele!