Preocupată de multiple crize, UE a avut un an agitat. Multe dintre calamităţile care au zguduit UE în 2022 vor fi încă prezente în 2023, relatează platforma media enr, potrivit agerpres.  

Un an cu multiple crize se apropie de sfîrşit. Zguduită de preţurile ridicate la energie, de creşterea numărului de migranţi, de un scandal de corupţie în Parlamentul European şi de războiul Rusiei în Ucraina, UE intră în anul 2023. Este puţin probabil ca aceste probleme să fie remediate în 2023, însă un stat membru al UE are motive să se bucure.

Aderarea la zona euro şi la Schengen

Croaţia va deveni, după 2022, un membru pe deplin integrat al Uniunii Europene. De la începutul anului viitor, ţara va face parte atît din zona euro, cît şi din spaţiul Schengen fără controale la frontierele interne.

Croaţia s-a alăturat astfel unui club de 15 ţări (Belgia, Estonia, Franţa, Grecia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Ţările de Jos) care sunt membre ale celor mai integrate confederaţii de pe continent – UE, zona euro, spaţiul Schengen şi NATO. Croaţia este unul dintre membrii acestor cluburi care în urmă cu 30 de ani avea un sistem comunist cu un singur partid, la fel ca Estonia, Letonia, Lituania sau Slovenia.

Se aşteaptă ca aderarea Croaţiei la zona euro şi la Schengen să ajute ţara să îşi consolideze economia şi să îmbunătăţească standardele de viaţă ale cetăţenilor săi. Între timp, Bulgaria şi România vor trebui să mai aştepte pentru a adera la Schengen. Celelalte state membre ale UE nu au reuşit să obţină unanimitatea necesară şi au decis, în Decembrie 2022, să nu le permită intrarea în spaţiul de liberă circulaţie împreună cu Croaţia.

Prin urmare, Bulgaria se aşteaptă la asistenţă din partea UE pentru gestionarea frontierelor externe ale ţării şi speră să adere la spaţiul de liberă circulaţie împreună cu România pînă în Octombrie 2023.

De asemenea, Bulgaria continuă pregătirile pentru aderarea la zona euro, în vederea introducerii monedei euro pînă în Ianuarie 2024.

Războiul Rusiei în Ucraina şi preţurile energiei

Războiul Rusiei şi consecinţele sale vor continua probabil să influenţeze agenda UE în 2023. Una dintre consecinţe este o creştere puternică a preţurilor la energie în UE. După luni întregi de dezbateri cu privire la modul în care trebuie abordată această problemă, statele membre ale UE au ajuns la un compromis în cadrul unei reuniuni care a avut loc înainte de sfîrşitul anului.

Pentru a limita creşterile excesive ale preţurilor la gaze, miniştrii Energiei din UE au convenit asupra unui plafon pentru preţul cu ridicata al gazelor în anumite condiţii. Potrivit unui comunicat de presă, măsura va intra în vigoare începînd cu 15 Februarie 2023.

După întîlnire, ministrul ceh al Industriei, Jozef Sikela, care a prezidat discuţiile, a declarat că acordul a deblocat alte acte legislative menite să abordeze consecinţele reducerilor drastice ale Rusiei în ceea ce priveşte exporturile de energie către blocul comunitar.

Cu toate acestea, Slovenia se aşteaptă ca blocul comunitar să ofere soluţii eficiente şi durabile pentru a depăşi criza prin limitarea preţurilor de piaţă pentru gaz şi electricitate şi prin asigurarea aprovizionării cu energie în timpul Iernii. De asemenea, Bulgaria îşi pune speranţele în UE în ceea ce priveşte reglementarea preţurilor la energie. Criza energetică, inflaţia şi recesiunea economică vor continua să fie în centrul atenţiei UE în 2023.

Răspunsul UE la Legea privind reducerea inflaţiei din SUA

Pentru Belgia, unul dintre cele mai importante aspecte la începutul anului 2023 va fi răspunsul la legea americană de reducere a inflaţiei şi la relaxarea normelor privind ajutoarele de stat. Aceste măsuri au fost anunţate de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. La 14 Decembrie, aceasta a anunţat că, în Ianuarie, Comisia va propune noi reguli simple pentru subvenţionarea tehnologiilor verzi în Uniunea Europeană.

Acest lucru vine ca răspuns la recentul proiect de lege istoric de la Washington numit Inflation Reduction Act (IRA). ”Trebuie să dăm răspunsul nostru, IRA-ul nostru european”, a declarat von der Leyen.

Legislaţia americană acordă credite fiscale consumatorilor americani care achiziţionează vehicule electrice cu baterii fabricate pe plan intern şi în anumite ţări care au încheiat acorduri de liber schimb cu Statele Unite. UE şi SUA sunt parteneri comerciali importanţi, dar nu au încheiat un astfel de acord.

Uniunea Europeană a criticat subvenţiile de 369 de miliarde de dolari acordate de SUA pentru promovarea tehnologiilor prietenoase cu clima, temîndu-se de erodarea bazei industriale a blocului, odată cu relocarea producătorilor în SUA. Un grup de lucru comun UE-SUA înfiinţat pentru a rezolva aceste probleme nu a avut succes pînă în prezent.

Belgia insistă că răspunsul trebuie să fie unul european comun. Fiind ţara cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, Belgia nu dispune de fonduri suficiente pentru a intra în cursa subvenţiilor. Anunţul privind subvenţiile masive acordate de Germania pentru a atenua criza energetică a făcut ca industria belgiană să fie foarte nervoasă.

Migraţia

Pentru Slovenia, migraţia ilegală în cadrul blocului comunitar este o problemă-cheie care trebuie abordată la nivel european. Deoarece nu se prevede o soluţie imediată, Slovenia intenţionează să consolideze cooperarea cu ţările vecine prin intermediul unor iniţiative regionale, de exemplu cu Croaţia. Odată ce Croaţia va intra în spaţiul Schengen şi frontiera comună nu va mai fi o frontieră externă Schengen, Slovenia se aşteaptă la o cooperare mai strînsă. Ţara a subliniat în mod constant că – avînd în vedere faptul că Austria va supraveghea frontiera slovenă în 2022 – sistemul Schengen ar trebui să fie pe deplin operaţional.

Aproximativ 308.000 de persoane au trecut ilegal frontierele externe ale UE în primele 11 luni ale anului 2022, a anunţat Agenţia europeană pentru paza de frontieră şi de coastă Frontex. Aceasta reprezintă o creştere de 68% faţă de aceeaşi perioadă din 2021 şi cel mai ridicat nivel înregistrat din 2016.

Balcanii de Vest au devenit din nou „cea mai activă rută de migraţie din UE”, potrivit agenţiei, care a înregistrat aproximativ 140.000 de treceri ilegale în regiune – o creştere de 152% faţă de 2021.

Fiind o ţară care se află sub o presiune imensă asupra sistemului său de azil, se aşteaptă ca Belgia să continue să solicite o mai mare solidaritate la nivelul UE, un nou pact european privind migraţia şi respectarea regulilor de la Dublin pînă cînd acest nou pact va fi pus în aplicare.

În conformitate cu legislaţia UE, ţara în care soseşte pentru prima dată un migrant este responsabilă de primirea şi procesarea cererilor de azil ale acestuia, o politică care duce adesea la fricţiuni între statele membre ale UE.

Presupusă corupţie în Parlamentul UE

Un alt subiect care va domina probabil agenda UE în 2023 a apărut la mijlocul lunii Decembrie 2022. În urma acuzaţiilor procurorilor belgieni de implicare într-o organizaţie criminală, spălare de bani şi corupţie, o vicepreşedintă la acel moment a Parlamentului European, Eva Kaili, şi alţi trei suspecţi au fost arestaţi.

Cei patru suspecţi sunt acuzaţi că au influenţat procesul decizional din Parlamentul European în favoarea Qatarului, gazda Cupei Mondiale, în schimbul unor sume de bani şi cadouri.

Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat, la 15 Decembrie, că va conduce ea însăşi reformele Legislativului UE. ”Pregătesc un pachet amplu de reforme care să fie gata în noul an”, a declarat Metsola, la Bruxelles. ”Voi conduce personal această activitate”, a adăugat ea.

Metsola a anunţat, de asemenea, o investigaţie „completă şi aprofundată” asupra modului în care Parlamentul interacţionează cu ţările din afara UE. Va fi analizată respectarea Codului de conduită al Parlamentului European. ”Nu va exista impunitate, nu se va ascunde sub preş şi nu va fi ca de obicei”, a declarat Metsola.

Preşedinţia spaniolă în a doua jumătate a anului

În Iulie 2023, Preşedinţia spaniolă va prelua ştafeta de la Suedia pentru restul anului. În afară de alegerile generale din a doua jumătate a anului 2023, aceasta va fi una dintre marile provocări cu care se va confrunta anul viitor ţara din Peninsula Iberică.

Va fi pentru a cincea oară cînd Spania îşi asumă această responsabilitate, iar ultima Preşedinţie a avut loc în urmă cu 13 ani. Se aşteaptă ca această ţară să profite de mandatul său pentru a spori atenţia UE asupra a două regiuni cruciale: America Latină şi Vecinătatea sudică.

La Bruxelles este planificat un summit al UE cu Comunitatea Statelor din America Latină şi Caraibe (Celac). O astfel de reuniune nu a mai avut loc din 2015. În plus, există planuri pentru o reuniune ministerială la Barcelona cu reprezentanţii statelor din vecinătatea sudică a UE, statele din Sudul Mediteranei.

Conţinutul articolului este bazat pe ştiri Belga, BTA, dpa, EFE, HINA, STA, agenţii participante în proiectul European News Room (enr).