Premierul ucrainean Denis Șmîhal a declarat la BBC că va avea loc un „Al Treilea Război Mondial” dacă Ucraina pierde în confruntarea cu Rusia și cere Congresului SUA să aprobe proiectul de lege pentru ajutor extern, blocat mai mult timp de republicani.

Denis Șmîhal și-a exprimat „optimismul precaut” că parlamentarii americani vor adopta măsura aprig contestată, care ar aloca Kievului 61 de miliarde de dolari.

Camera Reprezentanților urmează să voteze pachetul sîmbătă. Pachetul de ajutor extern include finanțare și pentru Israel, precum și pentru Indo-Pacific.

Aflat la Washington, miercuri, prim-ministrul Șmîhal a vorbit într-un interviu pentru BBC despre asistența de securitate a SUA: „Avem nevoie de acești bani ieri, nu mîine, nici astăzi”.

„Dacă nu o vom proteja, Ucraina va cădea”, a adăugat el. „Deci, sistemul global de securitate va fi distrus și toată lumea va trebui să găsească un nou sistem de securitate. Sau, vor fi multe conflicte, multe astfel de războaie și, în cele din urmă, ar putea duce la Al Treilea Război Mondial”, a subliniat premierul ucrainean.

Nu este prima dată cînd Ucraina avertizează cu privire la declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial

Nu este prima dată cînd Ucraina lansează un avertisment atît de alarmant cu privire la consecințele unei potențiale înfrîngeri.

Anul trecut, președintele Volodimir Zelenski a spus că, dacă Rusia cîștigă conflictul, ar putea invada în continuare Polonia, declanșînd al Treilea Război Mondial.

Dar oficialii de la Kremlin au ridiculizat astfel de afirmații și le-au numit sperieturi occidentale. Luna trecută, președintele Vladimir Putin a respins sugestiile potrivit cărora Rusia ar putea într-o zi să atace Europa de Est drept „complet prostii”.

Rusia nu a atacat niciodată o țară din NATO, care include Polonia. Pactul de apărare colectivă al NATO spune clar că un atac asupra unui membru al Alianței constituie un atac asupra statelor membre.

În interviul de miercuri, prim-ministrul Șmîhal a fost întrebat despre o afirmație recentă a republicanului Michael McCaul, care a spus că membrii propriului său partid sînt „infectați” de propaganda rusă.

Șmîhal a răspuns că „ar trebui să înțelegem că dezinformarea și propaganda influențează aici, în Statele Unite, pe mulți oameni, în Uniunea Europeană pe mulți oameni, cum ar fi în Ucraina”.

Opoziția conservatoare a partidului republican a blocat de luni de zile pachetul de ajutor pentru Ucraina.

Unii dintre acei parlamentari s-au opus trimiterii de zeci de miliarde de dolari în străinătate, fără a aproba mai întîi fonduri pentru securitatea frontierei SUA-Mexic. Acești conservatori au respins, de asemenea, ca defăimătoare, orice sugestie că ar putea fi influențați de Kremlin.

Președintele Joe Biden a spus într-o declarație, miercuri, că va semna legea care aprobă pachetul de ajutor, imediat ce va fi adoptată de Congres „pentru a trimite un mesaj lumii: sîntem alături de prietenii noștri”.

Ucraina depinde în mod critic de aprovizionarea cu arme din SUA și Occident pentru a continua lupta împotriva Rusiei, care are un număr superiorde trupe și muniție.

Luni de impas în Congresul SUA au avut deja efecte profunde pe cîmpul de luptă

Ucraina s-a trezit depășită și forțată să se retragă din cauza raționalizării muniției și a moralului scăzut.

În februarie, armata s-a retras din Avdiivka, un oraș de lîngă Donețkul ocupat, pe care îl deținea de la începutul conflictului în 2014.

Oleksandr Tarnavskyi, un general care a supravegheat retragerea, a citat un avantaj de 10 la unu la muniția de artilerie pentru ruși și a spus că retragerea după luni de luptă este „singura soluție corectă”.

Președintele Zelenski a acuzat un „deficit artificial de arme” în timp ce a făcut apeluri urgente pentru mai mult ajutor militar pentru a evita o situație „catastrofală”.

Președintele Biden a subliniat și el că „scăderea proviziilor ca urmare a inacțiunii Congresului SUA” reprezintă un motiv pentru retragerea ucrainenilor.

Pierderea lui Avdiivka a fost cea mai grea pentru Ucraina de cînd trupele sale s-au retras din Bahmut în mai 2023.

Ambele au venit după luni de război de uzură în care forțele ruse au distrus clădiri și au turnat valuri de trupe în prima linie.

Generalul Sir Richard Barrons, un fost comandant al Comandamentului Forțelor Comune din Marea Britanie, a declarat recent că se teme că Ucraina ar putea fi înfrîntă în acest an dacă nu i se oferă armele și muniția de care avea nevoie pentru a-și asigura liniile frontului.

„Vedem că Rusia învinge în prima linie, folosind un avantaj de cinci la unu la artilerie, muniție și are un surplus de oameni”, a spus el.

"Ucraina poate ajunge să simtă că nu poate cîștiga. Și cînd ajunge la acel punct, de ce vor vrea oamenii să lupte și să moară?", s-a întrebat retoric acesta.

Ambele părți au suferit pierderi grele în lupte, dar pierderile tot mai mari au lăsat Ucraina, spre deosebire de Rusia, cu o lipsă de forță de muncă.

La începutul acestei luni, guvernul a redus vîrsta de recrutare de la 27 la 25 de ani, într-un efort de a strînge sute de mii de noi recruți.

Președintele Zelenski a declarat că 31.000 de soldați ucraineni au fost uciși din 2022 pînă acum. Oficialii americani cred însă că cel puțin 70.000 au murit și mulți alții sînt răniți.

O investigație a BBC calculează că cel puțin 50.000 de soldați ruși au fost uciși. Se crede că zeci de mii au fost răniți și de partea Rusiei.

Rusia și-a transformat baza industrială într-o economie de război - cheltuind 40% din bugetul său național pentru armament, în timp ce încheie acorduri cu Iranul și Coreea de Nord pentru muniție, rachete și drone.

Sursa: digi24.ro