Față de Rusia, Moldova are aliat întreg Occidentul, în fața inamicului intern, e pe cont propriu

Mihai CONȚIU

Cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene (CPE), care s-a desfășurat în ziua de 1 Iunie, la Bulboaca, în castelul Mimi, a reunit 48 de lideri europeni. 

Creată la inițiativa Președintelui francez Emmanuel Macron, Comunitatea Politică Europeană a fost lansată anul trecut, după invadarea Ucrainei de către Rusia, ca un forum interguvernamental. La summit-ul inaugural, de la Praga, din Octombrie 2022, Macron s-a referit la această platformă ca la „o oportunitate de a construi o intimitate strategică în Europa”. El a respins ideea că această comunitate ar substitui Uniunea Europeană, calmîndu-i astfel pe liderii din Balcanii de Vest și din vecinătatea de Est a Uniunii Europene.

La scară internațională, acest eveniment este cel mai răsunător din istoria Republicii Moldova. În contextul actual, pentru Putin, a fost o palmă teribil de grea (I-aș mai da și eu una dacă ar fi lîngă mine!). Spun asta deoarece acest summit a demonstrat, fără echivoc, solidaritatea europeană față de Ucraina invadată de ruși; sprijinul occidental fără precedent de care se bucură Republica Moldova în contextul integrării europene, dar și în raport cu războiul hibrid declanșat/întreținut de Rusia împotriva Moldovei; izolarea totală a lui Vladimir Putin față de întreaga lume democratică și civilizată a Europei, în primul rînd.

Cititorul trebuie să fie convins că, la acest nivel, ținînd seamă și de contextul internațional provocat de agresiunea rusă din Ucraina, declarațiile și angajamentele oficialilor UE, ale Președinților și premierilor prezenți la acest summit sunt absolut responsabile, predictibile și total lipsite de ambiguități. Dincolo de importanța unor abordări majore extinse în cadrul summit-ului, vom încerca, pe scurt, să punctăm interesul și preocupările doar a patru lideri europeni față de Republica Moldova proeuropeană, care au fost exprimate de către aceștia cu acest prilej.

Emmanuel Macron, Președintele Franței. Legat de procesul de aderare la UE, Macron a declarat: ”Probabil eu sunt cel mai bun avocat al acestui proces, noi, Franța, pentru că v-am oferit statutul de țară candidat. (…) Cred că nu doar e realistă aderarea, ci este un fapt care urmează să fie împlinit. Scopul este să mențineți pasul acestor reforme și ambiția pe care o aveți, aveți o reziliență foarte ambițioasă, mai ales acum, lupta împotriva corupției, crearea condițiilor mai bune pentru spațiul economic sunt niște obiective și cred că o să reușiți să le realizați”.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. ”Suntem aici pentru a da dovadă de sprijin pentru Republica Moldova, pentru Ucraina și pentru comunitatea europeană vastă.  (…) În primul rînd, faptul că ne întîlnim aici, în Republica Moldova, nu este doar o demonstrare a sprijinului nostru, dar la fel și a angajamentului nostru care rezultă din momentul în care Republica Moldova a devenit stat candidat și pentru că negocierile de aderare urmează să fie lansate chiar anul acesta. Noi suntem impresionați de viteza cu care Republica Moldova a răspuns la toate recomandările și cum avansează în activitatea pe care o desfășoară și sarcinile pe care le-a impus Comisia Europeană”.

Josep Borrell, șeful diplomației europene. ”Calea Moldovei este independentă de ceea ce se întîmplă cu Transnistria. Cipru a devenit membru al Uniunii Europene avînd o problemă teritorială. Și Moldova o poate face”.

Referindu-se la perspectiva de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, Josep Borrell a declarat că Republica Moldova ar trebui să continue să facă reforme și că trebuie să-și soluționeze  problema legată de regiunea transnistreană.

„Urmează de văzut cum va fi situația cu regiunea transnistreană ca Republica Moldova să poată ulterior continua parcursul său european”, a spus șeful diplomației europene.

Premierul britanic Rishi Sunak. În contextul presiunii exercitate de către Rusia asupra Republicii Moldova, Rishi Sunak a spus: ”Fiind primul prim-ministru britanic care a vizitat Moldova, sunt încîntat să anunț un nou sprijin pentru a ajuta în fața agresiunii ruse”.

Firește că absolut toți ceilalți oficiali prezenți la summit și-au exprimat sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, asistența logistică de apărare împotriva propagandei și influenței ruse, iar asta dincolo de preocuparea majoră de ajutorare a Ucrainei pînă la capăt în fața agresiunii rusești.

Scriam mai devreme că, pentru Putin, acest summit, prin amploarea lui impresionantă, a fost o palmă teribil de grea. Asta și explică ieșirea neobișnuită la rampă a lui Aleksandr Bortnikov, șeful Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, care a acuzat, Joi, Occidentul că incită „în mod activ” Republica Moldova să ia parte la războiul din Ucraina, spunînd: „Ucraina a devenit o rampă de lansare pentru războiul împotriva Rusiei și activitățile subversive împotriva Belarusului. Occidentalii atrag în mod activ Republica Moldova să participe la conflictul ucrainean, îndemnînd-o să curețe Transnistria cu forța”.

În intervenția lui Bortnikov observăm provocare cinică mascată într-o formulare ”defensivă de contraatac în legitimă apărare”, neputință și furie. Firește că Moscova își va intensifica provocările destabilizatoare pe teritoriul Republicii Moldova, iar asta prin intermediul lui Ilan Șor, căruia SIS, în mod suspect, încă nu-i blochează intervențiile publice prin rețelele de socializare, iar asta în contextul și a sancțiunilor pe care UE i le-a aplicat, prin socialiști și comuniști.

Summit-ul CPE din 1 Iunie a certificat realitatea că Republica Moldova are întreg sprijinul occidental în fața oricăror tipuri de agresiuni rusești. Problema actualilor guvernanți, însă, constă în aceea că în fața inamicului intern – aliații politici destabilizatori ai rușilor amintiți mai devreme – sunt pe cont propriu. În cazul dat, inamicul intern poate fi mai primejdios decît cel extern. În lupta cu inamicul pro-rus politic intern, cu corupția și reforma Justiției – invocate de cei mai mulți dintre oficialii europeni –, guvernanții au libertatea absolută de a emite legi dintre cele mai dure întru protejarea interesului național, a integrității și suveranității Țării.

Dincolo de cele arătate mai devreme, misiunea cea mai dificilă a guvernanților este menținerea parcursului proeuropean al Republicii Moldova pînă la integrarea deplină în UE! Asta înseamnă guvernări proeuropene pentru încă vreo zece ani! Asta înseamnă guvernări proeuropene votate majoritar de către moldoveni, însă această majoritate electorală proeuropeană, actualmente, nu există. Prin al cui vot majoritar proeuropean vor exista viitoare guvernări ca să integreze Republica Moldova în UE? Prin cel al diasporei? Greu de crezut! Firește că există soluții radicale legale, dar, așa cum spuneam și altădată, nu-i treaba noastră de jurnaliști neînsemnați ca să ”ne dăm cu părerea” în chestiuni de Stat ”înțelese” numai de către cei aleși!

În final, reamintim că integrarea europeană a Republicii Moldova este o oportunitate oferită și de agresiunea rusească din Ucraina. De victoria Ucrainei în acest război se leagă și integrarea în UE, dar și rezolvarea definitivă a chestiunii transnistrene în favoarea Republicii Moldova!