O săptămînă de foc – Summit-ul G7, ceremoniile din Normandia, investirea preşedintelui Ucrainei şi confruntările militare cu forţele secesioniste pro-ruseşti

Este deja ştiut că Summit-ul G7, desfăşurat pe data de 4 Iunie la Bruxelles, trebuia să se numească G8 şi să fie găzduit de Rusia, la Soci. Anexarea Crimeii de către ruşi a dus la mutarea acestuia la Bruxelles şi la excluderea Rusiei din grupul select al celor mai puternice state industrializate.  

Participanții la Summit au condamnat acțiunile Moscovei pentru alipirea Crimeii, precum și a altor regiuni ale Ucrainei, la Rusia, cerînd din nou „încetarea imediată” a acestor acțiuni. Liderii G7 au îndemnat Rusia să „colaboreze cu Guvernul Ucrainei, în scopul asigurării unei păci durabile, să recunoască rezultatele alegerilor din această țară, să finalizeze retragerea trupelor sale de la granița cu Ucraina, să oprească fluxul de arme și de combatanți în afara frontierelor”, precum și „să-și folosească influența” pe care o are asupra adepților federalizării, pentru a-i convinge să capituleze și să nu mai facă uz de violență.

Declarația finală conține un îndemn la „dezarmarea tuturor formațiunilor ilegale” și un sfat adresat Kievului „de a continua reforma constituțională'” și de a garanta „drepturile minorităților naționale”. De la acest forum, liderii celor mai puternice economii din lume i-au cerut preşedintelui rus să ia măsuri eficiente pentru rezolvarea crizei din Ucraina.

"Dialogul, detensionarea şi procesul început cu alegerile ar trebui încurajat. Dacă situaţia o va cere, G7 e pregătit să intensifice sancţiunile", a spus Francois Hollande, preşedintele Franţei. "Rusia a încălcat dreptul internaţional prin operaţiunile din Crimeea." "Rusia este de partea rea a istoriei în criza din Ucraina",    afirmase anterior Barak Obama, preşedintele american.

"Americanii mint cu neruşinare cînd acuză Rusia de amestec în Ucraina." "Da, mint. Nu există trupe ruseşti, nici măcar instructori ai armatei ruse, în Estul ori în Sudul Ucrainei. Şi nici n-au fost", a ripostat Putin.

Rusia refuză Moldovei tocmai ceea ce pentru propriul popor doreşte

Este binecunoscută opoziţia Federaţiei Ruse faţă de semnarea de către Moldova a Acordului de Asociere şi Liber Schimb cu UE. Cu toate acestea, Rusia poartă negocieri de eliminare a vizelor pentru ruşi în spaţiul european şi de acorduri economice de care Moldova se va bucura după data de 27 Iunie. Anexarea Crimeii de către Rusia şi implicarea în acesteia în prelungirea crizei politico-militare din Ucraina obligă Occidentul la sancţiuni.

SUA si Europa se pregătesc să impună sancţiuni Rusiei. Printre opţiunile europenilor, se număra suspendarea negocierilor privind eliminarea vizelor şi suspendarea acordurilor economice.

70 de ani de la Debarcarea aliaţilor

Vineri, 6 Iunie, în Normandia, preşedintele francez François Hollande a deschis ceremoniile aniversării a 70 de ani de la debarcarea aliaţilor, aducînd un omagiu, la Caen, celor 20.000 de victime civile ale Bătăliei pentru Normandia, relatează AFP. Barak Obama, şeful statului american, a participat la o ceremonia în memoria combatanţilor morţi la cimitirul american Colleville-sur-Mer.

Cu acest prilej, în contextul politic tensionat de astăzi, pentru cîteva ore, s-au aflat, în acelaşi timp, în capitala Franţei, pe lîngă alţi şefi de stat, regina Angliei, Barack Obama, Angela Merkel şi Vladimir Putin!

Reamintim că la 6 Iunie 1944, în zorii zilei, cea mai mare „Armada” văzută vreodată în istorie (peste 5.000 de nave) a transportat trupele aliate pe coasta Franţei, deschizînd un nou front în Europa celui de-Al Doilea Război Mondial. Vineri s-a comemorat momentul în care trupele aliate au coborît pe plajele din Normandia şi au făcut posibil ca Europa Occidentală să nu ajungă sub dominaţia sovietică.

Întrevederi cu scîntei

Anterior, se ştia că Barack Obama a refuzat iniţial să se vadă cu Vladimir Putin în timpul turneului său european. Preşedintele Franţei chiar îşi făcuse agenda întrevederilor de aşa manieră încît cei doi puternici ai lumii să nu se intersecteze. Cu toate acestea, au avut o întrevedere privată de circa 10 minute.

Preşedintele Statelor Unite i-a cerut omologului său rus să contribuie la calmarea situaţiei în Ucraina, avertizînd că în caz contrar există riscul izolării Rusiei pe plan global, anunţă un oficial american citat de AFP. .„Preşedintele Obama şi preşedintele Putin au discutat în timpul dineului liderilor. A fost o conversaţie informală, nu o reuniune bilaterală oficială", a declarat Ben Rhodes, consilier adjunct pentru securitate naţională al preşedintelui american, confirmînd o informaţie oferită de palatul Elysée. Aceasta este prima întîlnire directă între cei doi lideri de la începutul crizei ucrainene.

Merkel – Putin

În cadrul discuţiilor bilaterale purtate, cancelarul german Angela Merkel a făcut apel la preşedintele rus Vladimir Putin ca să-şi asume„marea” sa parte de responsabilitate în rezolvarea crizei ucrainene, potrivit unui comunicat al guvernului de la Berlin, difuzat la încheierea întîlnirii dintre cei doi lideri.

„Cancelarul şi-a exprimat convingerea că, după alegerile prezidenţiale (din Ucraina) internaţional recunoscute, timpul va fi utilizat pentru a obţine stabilizarea situaţiei, în special în Estul Ucrainei. Rusia trebuie în acest domeniu să-şi asume marea sa parte de responsabilitate”, subliniază comunicatul, potrivit Agerpres.

Întrevederea de Joi dintre preşedinţii Franţei şi Rusiei

Joi seara, la Paris, problema încetării focului în Ucraina a fost evocată şi de preşedintele francez François Hollande şi omologul său rus Vladimir Putin, a declarat şeful diplomaţiei de la Paris, Laurent Fabius, care a asistat la dineul celor doi şefi de stat la Palatul Elysee, relatează AFP. "Noi am discutat cu preşedintele Putin şi am spus: în Ucraina este practic război. Cum putem ajuta pentru a se ajunge la o încetare a focului? Este primul lucru care trebuie făcut", a declarat ministrul Laurent Fabius la postul de radio RTL.

"Cum putem ajuta ca, în plan economic, conflictul gazelor să fie rezolvat? Cum putem ajuta ca drepturile tuturor regiunilor din Ucraina să fie recunoscute? Am discutat toate acestea într-o manieră foarte sinceră", a adăugat ministrul francez de Externe.

Referitor la rolul pro-ruşilor în Ucraina, Vladimir Putin a recunoscut că "poate avea o anumită influenţă asupra lor, dar nu în totalitate", a explicat şeful diplomaţiei de la Paris. El a menţionat că liderul rus a dat exemplu în acest sens referendumul privind suveranitatea care a avut loc, în pofida apelului său către separatişti.

Rivalii Putin şi Poroşenko

Putin şi omologul său ucrainean Petro Poroşenko s-au întîlnit, pentru prima oară, cu prilejul ceremoniilor consacrate împlinirii a 70 de ani de la debarcarea aliaţilor, a declarat o sursă din anturajul preşedintelui francez Francois Hollande, relatează AFP. Modalităţile în vederea încetării focului în Ucraina urmează să fie discutate "în următoarele zile", a mai declarat sursa menţionată, care a precizat că Vladimir Putin şi Petro Poroşenko şi-au strîns mîinile şi au avut o discuţie "normală şi serioasă, precizînd că la reuniune a participat şi cancelarul german Angela Merkel". Preşedintele francez i-a reunit pe Putin şi Poroşenko la castelul din Benouville, în cadrul ceremoniilor, chiar înainte de dineul liderilor mondiali veniţi să asiste la evenimentele dedicate debarcării, a declarat sursa citată.

După întrevedere, purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „în cursul unei scurte discuţii, Vladimir Putin şi Petro Poroşenko s-au pronunţat în favoarea încetării cît mai rapide a vărsării de sînge în Sud-Estul Ucrainei". „Cei doi preşedinţi s-au pronunţat în favoarea încetării tuturor activităţilor militare, atît cele ale armatei ucrainene, cît şi cele ale susţinătorilor federalizării Ucrainei", a adăugat Peskov.

Această primă întîlnire dintre Vladimir Putin şi Petro Poroşenko este un progres fragil pentru a se ajunge la o soluţie politică la criză, susţin analiştii. Aşa şi este, pentru că s-a văzut ce atacuri sîngeroase au declanşat separatiştii pro-ruşi în zilele următoare, Sîmbătă şi Duminică!

Declaraţiile preşedintelui ales al Ucrainei

"Crimeea a fost şi va rămîne ucraineană. Ieri i-am spus în mod clar acest lucru preşedintelui rus Vladimir Putin, în cursul unei prime scurte întîniri, la ceremoniile dedicate Debarcării Aliaţilor din Normandia”, a declarat Petro Poroşenko, cu prilejul investirii oficiale în funcţia de preşedinte al Ucrainei, provocînd aplauze din partea audienţei, care s-a ridicat în picioare.

"Nici un compromis nu este posibil cu privire la Crimeea, opţiunea europeană şi structura politică a ţării", a continuat el, respingînd ideea unei federalizări, promovate de către Moscova pentru regiunile rusofone.

Pacea şi securitatea regională, tot mai îndepărtate

Sîmbătă, 19 Aprilie 2014, prestigiosul comentator rus Evgheni Kisiliov, printre altele, declara pentru agenția EFE următoarele:

„Președintele Vladimir Putin este convins de slăbiciunea statelor occidentale și în consecință are de gînd să trimită armata rusă pînă la Kiev, care este Ierusalimul Rusiei. Putin vrea să intre în istorie drept liderul sub care imperiul rus a renăscut prin recuperarea unor teritorii precum Crimeea sau Estul Ucrainei. Din acest motiv ne-a reamintit tuturor că Kievul este mama tuturor orașelor rusești”, explică analistul rus.

Acesta anticipa că Rusia va face tot posibilul ca viitoarele tratative să eșueze prin impunerea unor condiții inacceptabile, eșec pe care Putin îl va pune exclusiv pe seama Occidentului. „La fel cum s-a întîmplat în Osetia de Sud în anul 2008, Rusia va desfășura așa-zise trupe de menținere a păcii și astfel va prelua controlul asupra tuturor regiunilor din Sudul și Estul Ucrainei. În acest mod va crea un coridor care va face joncțiunea dintre teritoriul rus și regiunea separatistă Transnistria”, estimează Kisiliov.

Atunci se mai miră cineva de ce liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, după reluarea atacurilor de Sîmbătă ale separatiştilor ruşi din Ucraina, a a insistat asupra unui „divorţ civilizat” între Chişinău şi regiunea transnistreană? Motivul invocat de el este semnarea de către Moldova a Acordului de Asociere cu UE, care, spune el, aduce „prejudicii economice” regiunii separatiste. Nu tot cu un astfel de divorţ ameninţă şi başcanul Găgăuziei? La comanda cui, se ştie!

Continuarea ostilităţilor violente de către separatiştii pro-ruşi din Ucraina se pare că a fost anticipată de americani. Pe fondul avertismentelor date Rusiei, SUA este dispusă să aloce sume impunătoare pentru stoparea expansiunii ruseşti.

În consecinţă, Statele Unite ale Americii vor aloca suma de un miliard de dolari pentru suplimentarea prezenţei sale militare în Estul Europei şi pentru fortificarea capacităţii militare a Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei. Suma a fost aprobată de Congres la solicitarea preşedintelui Barack Obama, informează Associated Press. Un miliard pentru securitatea Europei de Est!

Cînd se alocă astfel de sume, este clar că puternicii lumii ştiu că pacea şi securitatea sunt grav ameninţate. Ca şi în Ucraina, R. Moldova are separatiştii ei – Transnistria, Găgăuzia, Taraclia pro Rusia, nu pro Bulgaria europeană… Rămîne de văzut cum îşi va manifesta separatismul grupul extremist şi bine antrenat condus de Mark Tkaciuk!

Surse de documentare: Presa internaţională