NATO a dat un avertisment sever Chinei să se abțină să ofere ajutor militar Rusiei. La finalul întîlnirii miniștrilor de Externe ai celor deja treizeci și unu de aliați, secretarul general, Jens Stoltenberg, a spus că „orice acordare de ajutor letal de către China Rusiei ar fi o greșeală istorică cu implicații profunde”. Miniștrii, reuniți la sediul Alianței de la Bruxelles, și-au reafirmat sprijinul militar pentru Ucraina și au oferit Kievului garanții că acest ajutor va continua și după încheierea războiului, dar nu au dorit să transmită semnalul că țara va intra în organizaţie pe termen scurt sau că ar putea urma o cale la fel de accelerată precum cea care a fost oferită Finlandei, scrie ABC, potrivit RADOR.

În ceea ce privește China, Stoltenberg a confirmat că regimul a refuzat să condamne invadarea Ucrainei de către Rusia și că, după vizita liderului suprem Xi Jinping la Kremlin, Beijingul se aliniază din ce în ce mai deschis cu Moscova, deoarece „se face ecoul propagandei ruse, susține economia Rusiei” și desfășoară exerciții militare comune în Pacific.

Potrivit lui Stoltenberg, ”NATO nu consideră China un adversar”, dar comportamentul său din ultimele luni „reprezintă o provocare” la adresa principiilor de bază pe care organizația militară transatlantică le apără. Deși recunoaște, de asemenea, că pînă acum nu au existat dovezi că regimul de la Beijing furnizează Rusiei arme, NATO se plînge că aceasta ajută regimul lui Vladimir Putin să eludeze sancțiunile economice impuse de Uniunea Europeană și SUA.

La Beijing, Macron, Președintele Franței, și Ursula Von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, caută medierea lui Xi Jinping în Ucraina, mediere care ar putea încerca să deschidă o breşă cu ​​SUA.

Într-adevăr, ”China investește masiv în noi capacități militare”, inclusiv rachete nucleare cu rază lungă de acțiune și, în același timp, ”reprimă drepturile democratice ale cetățenilor din propria țară și din Hong Kong, hărțuind minoritățile și utilizînd rețelele sociale pentru supravegherea populației”. Stoltenberg a subliniat importanța menținerii unității NATO și a construirii legăturilor cu parteneri similari „într-un moment în care Beijingul și Moscova resping ordinea internațională”.

Probabil că regimul comunist chinez este cel mai sensibil la acest mesaj. Chiar Miercuri, ziarul oficial în limba engleză „China Daily” a publicat un editorial foarte critic cu privire la decizia de a integra Finlanda în NATO, spunînd că, în ciuda ciocnirilor sale anterioare cu Uniunea Sovietică, această țară „s-a bucurat de pace de-a lungul graniței de 1.340 de kilometri cu vecinul său gigant în ultimele opt decenii, datorită în principal politicii sale de nealiniere militară și menținerii relațiilor de prietenie. cu Moscova, chiar și în timpul Războiului Rece. Avînd în vedere opoziția fermă a Rusiei față de extinderea NATO către Est și faptul că nu are dispute teritoriale cu Finlanda, cea mai recentă mișcare a NATO de a-i acorda aderarea ar putea fi văzută ca o provocare și o presiune suplimentară asupra Rusiei”.

Din acest motiv, într-o parte a întîlnirii NATO, la care a fost prezent ucraineanul Dmitro Kuleba, au participat și reprezentanți ai regiunii Asia-Pacific, precum Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă, care sunt parteneri tradiționali ai Alianţei şi este de aşteptat ca liderii acestor ţări să fie invitaţi să participe la următorul summit NATO programat pentru luna Iulie la Vilnius, Lituania, la cîţiva kilometri de graniţa cu Belarus.

Reuniunea miniștrilor NATO a coincis cu sosirea la Beijing a Președintelui francez, Emmanuel Macron, și a şefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ajuns la Beijing, Macron a spus că oricine ajută Rusia în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei ar fi privit ca un „complice”, dar, în același timp, a recunoscut că Beijingul poate juca un „rol important” în găsirea unei căi către pace în Ucraina și, prin urmare, a insistat că Uniunea Europeană „nu trebuie să se disocieze de China”.

Articol de Enrique Serbeto