Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, Marţi, că suspendarea de către Rusia a participării la Tratatul Noul START sau START III, ultimul tratat de dezarmare nucleară încă în vigoare între Rusia şi SUA, înseamnă „destructurarea” întregii arhitecturi asupra controlului armamentelor, relatează agenţiile Reuters şi EFE, potrivit agerpres.  

„Regret decizia anunţată de Rusia astăzi de a suspenda participarea sa la tratatul Noul Start”, a spus Stoltenberg, la o conferinţă de presă, la sediul NATO din Bruxelles, după ce, mai devreme, preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat, în discursul adresat Parlamentului, că Rusia îşi suspendă participarea la tratatul New START (Noul START, Tratatul privind reducerea armelor nucleare strategice) cu Statele Unite, ce limitează arsenalele nucleare strategice ale celor două părţi.

„În ultimii ani, Rusia a încălcat şi a ieşit din acorduri esenţiale privind controlul armamentelor. (…) Odată cu decizia de astăzi asupra Noului START, întreaga arhitectură asupra controlului armamentelor a fost destructurată”, a indicat secretarul general al NATO. ”Încurajez cu tărie Rusia să-şi reconsidere decizia şi să respecte acordurile existente”, a adăugat el.

„Nimeni nu atacă Rusia. Rusia este agresorul, Ucraina este victima agresiunii”, a mai spus Stoltenberg, vorbind alături de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell şi de ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba, după ce preşedintele Putin declarase că Occidentul caută prin conflictul din Ucraina să „termine” Rusia.

Pe de altă parte, Jens Stoltenberg s-a declarat „din ce în ce mai îngrijorat” de un posibil ajutor militar al Chinei pentru Rusia pentru a o susţine pe aceasta în campania militară în Ucraina.

Referindu-se la aceasta, Josep Borrell a spus că încă nu există probe despre un asemenea ajutor, dar „trebuie să rămînem vigilenţi”, menţionînd, de asemenea, că a primit din partea celui mai înalt responsabil al diplomaţiei chineze, Wang Yi, asigurări că Beijingul nu va livra arme Moscovei.

Cît despre ajutorul militar occidental oferit Ucrainei, Stoltenberg a promis că NATO va ajuta această ţară să-şi stabilească un sistem „eficient” de achiziţii de armament pentru a lupta împotriva Rusiei. În cadrul acestui demers, Alianţa va organiza o întîlnire cu experţi în achiziţii militare din Ucraina şi Uniunea Europeană, astfel încît Kievul să primească „armele de care are nevoie”. ”Trebuie să-i dăm Ucrainei ce-i trebuie pentru a învinge, înainte ca Rusia să poată lua iniţiativa pe cîmpul de luptă”, a insistat Stoltenberg.

„La un an după invazia rusă, nu vedem semnale că preşedintele Putin s-ar pregăti pentru pace. Dimpotrivă, aşa cum a spus clar astăzi, se pregăteşte pentru mai mult război”, a justificat Jens Stoltenberg intensificarea transferului de arme occidentale către Ucraina, care intenţionează să pornească o contraofensivă împotriva trupelor ruse şi exclude orice negocieri cu Moscova atît timp cît aceasta nu-şi retrage complet armata de pe teritoriul ucrainean, inclusiv din Crimeea.

Le reuniunea miniştrilor Apărării din statele NATO desfăşurată săptămîna trecută, Stoltenberg a insistat că sunt necesare investiţii importante pentru modernizarea capacităţilor militare ale Alianţei Nord-Atlantice. El a menţionat, în special, completarea stocurilor de muniţii diminuate de ajutorul oferit Ucrainei şi nevoia Alianţei de a dispune de o capacitate industrială care să poată produce arme şi muniţii suficiente pentru un război de înaltă intensitate, cum este cel care se desfăşoară în Ucraina, a cărei Armată consumă o cantitate de muniţii de cîteva ori mai mare decît capacitatea de producţie a statelor NATO.