STAREA UNIUNII EUROPENE
Jose Manuel Barroso, un ultim discurs
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a ţinut, Miercuri, ultimul sau discurs despre starea Uniunii. A vorbit preţ de o oră în faţa a doar 100 de eurodeputaţi din cei 766 cât numără Parlamentul European. Toţi cei 28 de comisari au fost de faţă. Timp de 40 de minute, Barroso a vorbit despre deceniul în care a condus executivul UE, după care a trecut la sfaturi şi avertismente legate de alegerile europene de anul viitor.
”Un discurs tern al unui preşedinte tern”, scrie L’Express. Un discurs care ar fi putut rămîne în istorie, avînd în vedere că este ultimul pe care Barroso l-a rostit din înalta sa funcţie. Aceleaşi declaraţii fade: ”Europa apărării trebuie să fie puternică”, ”Trebuie întărită dimensiunea socială a Europei”, ”Europa înseamnă pace”, ”Europa nu este problema, ci soluţia”.
Preşedintele CE a declarat că Bruxelles-ul doreşte o soluţie politică în Siria şi nu a vorbit despre posibilitatea unei intervenţii militare. Presedintele CE s-a ”trezit” abia cînd a venit vorba despre statele membre UE şi despre europarlamentari. El a declarat că ”Unii spun că Europa obligă guvernele să reducă cheltuielile. Dar le putem reaminti alegătorilor că datoriile guvernelor au scăpat de sub control înainte de criză şi nu din cauza Europei, ci tocmai în ciuda eforturilor Europei. Cineva a spus că Grecia a fost victima politicilor Europei. Fals! Complet fals! Grecia este victima iresponsabilităţii comportamentului guvernelor Greciei. Aceasta este realitatea! Europa nu a creat problema. Europa este o victimă a problemei şi parte a soluţiei.”
Barosso s-a adresat apoi parlamentarilor europeni, în vederea alegerilor din 2014, într-o încercare de a cîştiga voturi pentru Partidul Popular European. ”Ce versiune veţi prezenta alegătorilor. Cea optimistă, caricaturală? Miturile sau faptele? Versiunea onestă, rezonabilă sau versiunea populistă şi extremistă. Unii vor spune că UE oferă prea mulţi bani statelor vulnerabile, alţii vor arăta contrariul. Fiecare dintre voi poate explica ce a făcut şi de ce: este o legătură directă între împrumuturile unui stat şi băncile altor state, între investiţiile unui stat şi afacerile altui stat, între angajaţii dintr-un stat şi companiile altui stat. Această interdependenţă înseamnă că doar soluţiile europene vor funcţiona”, a spus Barroso.
Preşedintele CE a mai spus parlamentarilor de la Bruxelles, vorbind despre dificultăţile adoptării bugetului UE pentru următorii şapte ani (moştenirea pe care o va lăsa viitoarei Comisii), că ”bugetul UE pentru un singur an, la preţurile de astăzi, este mai mare decît întregul Plan Marshall, la preţurile din vremea sa!”
Miza alegerilor din 2014 a transpărut clar din discursul lui Barroso. Vor fi primele alegeri în urma cărora familia politică europeană cîştigătoare va desemna viitorul preşedinte al Comisiei. Pe de alta parte, sunt alegeri în care curentul eurosceptic s-ar putea face mult mai bine simţit şi ar putea perturba puternic, pentru următorii cinci ani, politicile pro-europene, începînd chiar cu încercări de modificare a Tratatului de la Lisabona.
În tot timpul discursului lui Barroso, în dreapta acestuia, la loc de cinste, s-a aflat vicepreşedinte CE, Viviane Reding. Locul de onoare nu a fost ocupat de vicepreşedintele Olli Rehn, iar presa se întreabă dacă acesta a fost semnalul prin care Barroso le indică popularilor europeni cine ar vrea să fie succesorul său.
