Sistemul bancar al Ucrainei a intrat în război în cea mai bună formă a sa de decenii şi pînă acum a rezistat admirabil distrugerilor din economie, însă au început să apară crăpături, arată o analiză a Ziarului Financiar.

De îndată ce sirenele anunţă sfîr­şitul atacului cu drone, kievenii ies din adăposturi şi încearcă să-şi continue viaţa pe cît de normal se poate în con­diţii de război. Stau la terase, merg la cum­părături, iar plata se poate face fără probleme cu cardul atît timp cît oraşul primeşte electricitate. De altfel, plăţile electronice şi bancomatele funcţionează în mai toată ţara. Este un semn că banca centrală este stăpînă pe situaţie şi că sistemul bancar rezistă în climatul de război.

Acest lucru este posibil datorită curăţe­niei făcute în sector după 2014, anul primei invazii ruse în Ucraina. În 2021, sistemul ban­car a reuşit să obţină un profit cumulat record de 2,85 de miliarde de dolari, dublu faţă de rezultatul din anul anterior. Ponderea credi­telor neperformante s-a redus atunci cu 11 punc­te procentuale la 30% şi mai departe la 26,6% în Februarie.

A fost un efort enorm. Anul acesta, băn­cile au reuşit să rămînă nu doar funcţionale, ci şi profitabile, mult timp după Februarie, luna în care Rusia a pornit a doua invazie în Ucrai­na. Primele două zile de război au venit cu un şoc de lichiditate pentru instituţiile de credit, dar problema a fost rezolvată de Banca Cen­trală prin pomparea în sistem a 2,1 miliarde de dolari şi impunerea de controale de capital pentru a limita ieşirea resurselor financiare din ţară, scrie International Banker.

De asemenea, băncile s-au protejat prin retragerea certificatelor de de­pozit. În Martie, excesul de lichiditate deja revenea în de­pozitele bancare. În Mai, spre exemplu, certificatele de depozit valorau de pes­te trei ori mai mult decît pe 28 Februarie. Încrederea în bănci a rămas neştirbită.

Este poate şi singura mo­dalitate sigură în care popu­laţia îşi poate proteja eco­nomiile. Rezultatul este că în tri­mestrul al II-lea depozitele au crescut mai ales mulţumită banilor depuşi la bănci de com­panii şi consumatori. Astfel, depozitele cli­enţilor au rămas principala sursă de finan­ţare pentru băncile ucrainene, cu o pondere de aproape 90%. În aceste condiţii, de la izbucnirea războiului, capitalul din sistemul bancar a crescut, spunea, în Septembrie, Vasyl Furman, membru al boardului Băncii Cen­trale. De asemenea, băncile, şi mai ales cele de stat, şi-au continuat rolul de finanţator al economiei, creditele corporate crescînd cu 30% în trimestrul al II-lea. Profiturile bancare au fost transformate în rezerve în anticiparea pagubelor provo­cate de război.

La profitabilitatea sec­to­rului a contribuit e­norm o creştere a do­bîn­zii de politică monetară de la 10% la 25% în Iunie. Acest lu­cru a ajutat băncile să cîştige mai mult din depozitele constituite la Banca Centrală. Dar războiul, prin natura lui, este distructiv, iar acest lucru se simte la nivelul afacerilor.

Provizioanele bancare cresc, erodînd profiturile. Creditele neperformante cresc şi ele, ajungînd la aproape 30% în Au­gust. Sistemul bancar în sine a fost nevoit să se restrîngă, pe măsură ce armata rusă a înaintat în Ucraina, iar în teritoriile ocupate ruşii au cerut băncilor condiţii imposibil de îndeplinit cum ar fi să colaboreze.

Şi procesul de reformă din sistemul bancar, şi funcţionarea acestuia în vreme de război au în rol principal Banca Centrală, care trebuie să protejeze economia şi de şocurile valului de inflaţie care mătură întreaga Europă.

Rata anualizată a inflaţiei a atins 24,6% în Septembrie şi are suficient spaţiu să accelereze şi mai mult pînă la finalul anului. Ar fi un nivel uriaş pentru vremuri normale, dar pentru că este război şi dacă este comparat cu rata de 20% din Ungaria sau de 83% din Turcia pare acceptabil.

Cea mai mare parte a măsurilor de urgenţă şi anti-criză aplicate de Banca Centrală au fost decise sub ghidajul lui Kyrylo Şevcenko, care a condus instituţia timp de doi ani pînă luna aceasta. El a demisionat menţionînd motive ce ţin de sănătate şi a fost înlocuit rapid de Andriy Pyşnyi, în vîrstă de 48 de ani şi fost CEO de bancă. Acesta a consiliat Guvernul în implementarea sancţiunilor contra Rusiei şi Bielorusiei.

Primul lucru pe care Pyşnyi l-a făcut cînd şi-a primit noul post a fost să asigure că va proteja independenţa Băncii Centrale şi că instituţia are rezerve de peste 24 de miliarde de dolari în aur şi monedă străină. Dar vor fi acestea suficiente? Rezervele sunt mici dacă sunt comparate cu rezervele valutare de 151 miliarde dolari ale Băncii Centrale poloneze (acestea au fost majorate de şase ori în 2021).

Grivna, moneda Ucrainei, nu s-a prăbuşit, tranzacţiile de schimb cu monede străine fiind limitate pentru a împiedica hemoragiile de capital. În Iunie, Banca Centrală a depreciat grivna cu 25% faţă de dolar, în încercarea de a oferi economiei ţării avantaje competitive la export. Este o măsură disperată.

Economia ucraineană suferă un şoc teribil din cauza războiului, instituţiile financiare prognozînd o prăbuşire de pînă la 45% a PIB-ului anul acesta. Veniturile statului scad, iar distrugerile cresc. Băncile au oferit clienţilor acorduri de restructurare sau pentru amînarea rambursărilor pentru a preveni creşterea defaulturilor.

Ucraina are nevoie de finanţare externă, care întîrzie. Datoria externă se ridica în 2020 la 130 de miliarde dolari. Guvernul de la Kiev a cerut creditorilor îngheţarea acesteia. În sistemul bancar au început să apară crăpături.