Construcțiile din preajma monumentelor istorice vor fi interzise. Deputații au votat un proiect care stipulează zona de protecție a monumentelor și principiile de intervenție asupra lor. De exemplu, în localitățile urbane, suprafața zonei de protecție constituie 100 de metri, în cele rurale – 200 de metri, iar în extravilanul localităților – 500 de metri, transmite IPN.

„Prin schimbările pe care le-am operat ieri, ne-am dorit să transmitem un mesaj societății, și anume că perioada construcțiilor haotice ca rezultat al demolării sistematice a patrimoniului cultural istoric trebuie să înceteze. Din păcate, evenimentele ultimilor 20, 30 de ani arată că patrimoniul nostru cultural s-a aflat sub un puternic atac al unor dezvoltatori rău-intenționați, care puneau mai presus interesul public decît ideea păstrării și conservării patrimoniului cultural”, a declarat vineri într-un briefing de presă, Virgiliu Pîslariuc, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate.

Deputatul Igor Chiriac a menționat că proiectul vine să înlăture ambiguitățile și neconcordanțele normative și să consolideze domeniul protejării monumentelor istorice. „Vom putea preveni apariția de construcții pe terenuri de protecție a monumentelor istorice și acest fapt va preveni riscul de deteriorare și distrugere a monumentelor. Vom preveni distrugerea monumentelor prin așa numita reconstrucție, care de fapt de cele mai deseori era amplasarea unei noi construcții sau a unei anexe la monument”, explică parlamentarul.

Un alt deputat, Vasile Grădinaru, a declarat că, de-a lungul timpului, autoritățile publice locale au eliberat autorizații de construcții și certificate de urbanism pentru construcții în interiorul zonei de protecție a monumentelor istorice. Și acest fapt dus fie la distrugerea parțială, fie totală a monumentelor. Din aceste considerente se propune instituirea zonei de protecție, așa cum se practică în toată lumea.

Potrivit proiectului, prejudiciile cauzate monumentelor vor fi acoperite de către proprietarul sau de gestionarul monumentului, dar și de persoanele fizice și juridice care au inițiat, finanțat și executat lucrările. În caz contrar, Ministerul Culturii va formula acțiune în justiție privind repararea prejudiciului, cu inițierea procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică a monumentului.

Proiectul de lege urmează să fie votat și în lectură finală.

Sursa: IPN