Ministerul rus al Apărării intenţionează să recruteze, în lunile următoare, pentru războiul din Ucraina, circa 20.000 de soldaţi selectaţi din rîndul deţinuţilor aflaţi în arest preventiv, scrie Marţi portalul rus de investigaţii "Istorii Importante", citat de agenţia EFE, potrivit Agerpres.

În prezent, sunt deţinuţi în închisorile ruseşti în aşteptarea procesului aproximativ 60.000 de bărbaţi acuzaţi pentru diferite fapte, afirmă pentru sursa citată o sursă din sectorul apărării.

Militari însărcinaţi cu recrutarea soldaţilor profesionişti vor trebui să-i selecteze din rîndul acestor inculpaţi pe aceia care sunt apţi pentru a fi trimişi pe front şi dispuşi să semneze cu Ministerul Apărării contracte pentru a lupta în Ucraina.

Acelaşi portal mai afirmă că doi avocaţi i-au confirmat că administraţiile centrelor de arest preventiv au primit permisiunea "să rupă lanţurile" celor puşi sub acuzare pentru a fi trimişi pe front. În Rusia există 210 astfel de centre, dintre care fiecare ar putea furniza aproximativ o sută de combatanţi.

Pe de altă parte, selectarea de soldaţi din rîndul celor aflaţi în arest preventiv sugerează epuizarea unor astfel de recrutări din rîndul deţinuţilor condamnaţi, după ce zeci de mii de deţinuţi ruşi s-au oferit voluntari să lupte în Ucraina, profitînd de o graţiere pe care preşedintele Vladimir Putin le-a oferit-o celor care acceptă să se alăture Armatei pe front.

Recrutarea de deţinuţi din închisori a fost iniţiată de gruparea paramilitară Wagner, care pînă la rebeliunea eşuată condusă în Iunie anul trecut de liderul ei Evgheni Prigojin (decedat în August acelaşi an într-un misterios accident aviatic) a avut un rol central pe frontul din Ucraina.

Acest model al transformării deţinuţilor în soldaţi a fost preluat între timp şi de Ucraina, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat, în Mai, o lege care permite eliberarea condiţionată a deţinuţilor dispuşi să meargă pe front pentru a lupta în războiul cu Rusia.

Preşedintele rus a dispus, în Septembrie 2022, mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti, dar în prezent ezită să decreteze o nouă mobilizare, întrucît cea precedentă a provocat exodul a sute de mii de ruşi care şi-au părăsit ţara de teama că ar putea fi trimişi pe front. Putin a promis de atunci că nu va mai ordona vreo mobilizare, el susţinînd că ar fi suficient numărul celor care se oferă voluntari pentru a intra în rîndurile Armatei.

În prima jumătate a acestui an, numărul celor care s-au arătat dispuşi să semneze contracte cu Armata rusă a scăzut dramatic, înregistrînd totuşi o creştere după ce Ucraina a atacat în August provincia rusă Kursk.

Războiul lansat de Rusia prin invazia asupra Ucrainei are caracteristicile unui conflict de uzură sîngeros, în care ambele tabere suferă mari pierderi umane dificil de completat. În timp ce Rusia încearcă în continuare să se limiteze la voluntariat, Ucraina a adoptat măsuri stricte de mobilizare care au condus la numeroase tentative de fugă din ţară şi la acţiuni de recrutare forţată în care ofiţerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale.

Nici Kievul şi nici Moscova nu publică informaţii despre numărul victimelor proprii în acest război. Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, o estimare confidenţială ucraineană, care datează însă de la începutul acestui an, indica pînă atunci circa 80.000 de morţi şi aproximativ 400.000 de răniţi în rîndurile Armatei ucrainene. Pentru tabăra rusă, o estimare făcută de presa rusă de opoziţie pe baza datelor notariale arată cel puţin 120.000 de morţi, în timp ce serviciile secrete occidentale au estimări variabile, unele mergînd pînă la 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.