Spărturile din sistemul de conducte de gaze naturale Nord Stream de sub Marea Baltică au dus la ceea ce este probabil cea mai mare eliberare de metan, dăunătoare pentru climă, înregistrată vreodată, potrivit Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu, transmite Reuters, scrie news.ro.  

Un uriaş val de metan foarte concentrat, un gaz cu efect de seră mult mai puternic, dar cu o durată mai scurtă de viaţă decît dioxidul de carbon, a fost detectat într-o analiză a imaginilor satelitare efectuate de cercetători asociaţi cu Observatorul Internaţional al Emisiilor de Metan al UNEP sau IMEO, a spus organizaţia.

”Este foarte rău, cel mai probabil cel mai mare eveniment de emisie detectat vreodată. Acest lucru nu este util într-un moment în care trebuie neapărat să reducem emisiile”, a declarat, pentru Reuters, Manfredi Caltagirone, şeful IMEO pentru UNEP.

Cercetătorii de la GHGSat, care utilizează sateliţi pentru a monitoriza emisiile de metan, au estimat că rata de scurgere de la unul dintre cele patru puncte de rupere a fost de 22.920 de kilograme pe oră.

Acest lucru este echivalent cu arderea a aproximativ 287 de tone de cărbune în fiecare oră, a spus GHGSat într-un comunicat.

”Această rată este foarte mare, mai ales avînd în vedere că sunt patru zile de la încălcarea iniţială”, a spus compania.

Cantitatea totală de metan care se scurge din sistemul de conducte condus de Gazprom poate fi mai mare decît de la o scurgere majoră care a avut loc în Decembrie, de la zăcămintele de petrol şi gaze offshore din apele mexicane din Golful Mexic, în care s-a scurs în jur de 100 de tone de metan pe oră, a spus Caltagirone.

Scurgerea din Golful Mexic, vizibilă şi din spaţiu, a eliberat în cele din urmă aproximativ 40.000 de tone de metan în 17 zile, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Politehnică din Valencia şi publicat în revista Environmental Science & Technology Letters. Acesta este echivalentul arderii a 499.000 de tone de cărbune, conform calculatorului de echivalenţe a gazelor cu efect de seră al Agenţiei pentru Protecţia Mediului din SUA.

Scurgerile majore care au izbucnit brusc în gazoductele Nord Stream, care merg din Rusia către Europa, au generat o mulţime de teorii, dar puţine răspunsuri clare despre cine sau ce a cauzat pagubele.

Atît Rusia, cît şi Uniunea Europeană au sugerat că rupturile au fost cauzate de sabotori.

Europa şi Statele Unite au impus sancţiuni împotriva Moscovei, ca răzbunare pentru invazia sa din Ucraina, stîrnind îngrijorarea că Kremlinul va încerca să priveze Europa de aprovizionarea cu energie crucială pînă la iarnă.

Caltagirone a spus că, oricare ar fi cauza, deteriorarea conductelor a reprezentat o problemă dincolo de securitatea energetică.