Stimate Domnule Val Butnaru,

Sînt nevoit să mă adresez Dvs. prin intermediul acestei scrisori deschise ca urmare a comportamentului de care aţi dat dovadă Dvs. în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” din 31 octombrie 2013, cînd V-aţi permis grave devieri de la normele deontologiei profesionale, dar şi de la prevederile legale, încercînd să manipulaţi opinia publică, în cazul companiei „NormaTelecom”, administrator al căreia sînt. În cele ce urmează mă voi referi în detaliu la acest subiect (în amănunţime, cum se mai spune), nu înainte însă de a expune succint esenţa problemei.

Astfel, la 18 martie 2005, între firma de producţie „Norma” SRL şi Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a fost încheiat un contract avînd ca obiect proiectarea, construcţia şi exploatarea liniilor de fibră optică în zona de expropriere a căii ferate din Republica Moldova pe segmentul Chişinău – Ungheni - Frontiera de Stat. Contractul a fost executat parţial de ambele părţi contractante şi anume: a fost construită reţeaua de transport de date prin fibră optică pe segmentul Frontiera de Stat cu România – Ungheni şi finalizate lucrările de proiectare pe segmentul Ungheni – Corneşti – Chişinău.

Ulterior, la 26.05.2006, ÎS „Calea Ferată din Moldova”, prin scrisoarea nr. 236/Hmax, adresată FP „Norma” SRL, a cerut sistarea executării lucrărilor de construcţie a reţelei de transport de date din motivul „apariţiei unor circumstanţe”. Prin scrisoarea nr. H- 4/327 din 22.06.06, ÎS „Calea Ferată din Moldova” explică acţiunile sale de sistare a lucrărilor prin interdicţia impusă de Procesul verbal din 12.06.2006, al consfătuirii comune a Miniştrilor Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi Dezvoltării Informaţionale (vezi hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18.01.2008).

Constatînd imposibilitatea executării contractului nr. 8500507 din 18.03.2005 din motivele indicate în procesul-verbal al consfătuirii comune a Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi Ministerul Dezvoltării Informaţionale din 12.06.2006, F.P. „Norma” S.R.L. s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere de contestare a procesului-verbal din 12.06.2006.

La 18 ianuarie 2008, Curtea de Apel Chişinău a admis acţiunea FP „Norma” SRL împotriva Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, Ministerului Dezvoltării Informaţionale, intervenienţilor accesorii Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică, SRL „Edata trans” cu privire la contestarea actului administrativ şi a anulat procesul-verbal din 12.06.2006 al consfătuirii comune a Miniştrilor Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi Dezvoltării Informaţionale ca fiind act administrativ ilegal în fond şi emis contrar prevederilor legii, obligînd Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor al Republicii Moldova de a nu crea obstacole în executarea de către ÎS „Calea Ferată din Moldova” să procedeze imediat la executarea contractului nr. 8500507 din 18 martie 2005.

Hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2008, menţionată mai sus, a fost atacată cu recurs de către ÎS „Calea Ferată din Moldova”, Ministerul Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova la Curtea Supremă de Justiţie. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05 martie 2008, dosarul nr. 3r-500/08, recursul a fost respins, hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2008 fiind menţinută.

Prin Încheierea Colegiului Civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie nr. 3rh-65/08 din 16.04.2008 cererile de revizuire au fost respinse ca fiind inadmisibile.

Statul, prin instituţiile sale, a făcut tot posibilul ca hotărîrea judecătorească să rămînă neexecutată. Mai mult ca atît, interesul sporit al statului în neexecutarea Hotărîrii Curţii de Apel Chişinău nr. 3-318/08 din 18.01.2008, menţinută prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05.03.2008 nr.3r-500/08, se urmăreşte şi prin faptul că Guvernul, prin intermediul Procurorului General al Republicii Moldova, a depus la Curtea de Apel Economică o cerere privind recunoaşterea nulităţii contractului nr. 8500507 din 11.03.2005 (în fapt din 18.03.2005), încheiat între FP „Norma” SRL şi ÎS „Calea ferată din Moldova”. Procurorul General nu avea temeiuri legale de a se adresa în judecată, dat fiind faptul că Deciziile judecătoreşti nr. 3-318/08 din 18.01.2008 şi nr.3r-500/08 din 05.03.2008, fiind definitive şi irevocabile, sînt executorii şi au puterea lucrului judecat.

La 22.05.2008 Curtea de Apel Economică, prin încheierea nr. 2e-698/08, a admis demersul procurorului şi a suspendat executarea lucrărilor ce reies din contractul nr. 8500507 din 18.03.2008 între FP „Norma” SRL şi ÎS „Calea Ferată din Moldova”, motivînd prin faptul că „este mai raţional de a fi suspendată continuarea lucrărilor întrucît la moment nu se poate de apreciat rezultatul hotărîrii ce va fi emisă”.

Înţelegînd că executarea contractului nr. 8500507 din 18.03.2008 este tergiversată de intervenţia directă a statului, prin intermediul organelor sale, că este încălcat dreptul la proprietate al FP „Norma” SRL, constituit din prejudiciul material direct, adus prin neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti definitive şi executori, că executorul judecătoresc a tergiversat executarea hotărîrii judecătoreşti prin stabilirea termenelor repetate pentru ca Guvernul să obţină emiterea Încheierii Curţii de Apel Economice nr. 2e-698/08 din 22.05.2008, prin care ilegal se stopează executarea hotărîrii judecătoreşti, că Guvernul, printr-o simplă Încheiere judecătorească, blochează executarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile, FP „Norma” SRL pe data de 04.08.2008 a adresat CEDO o cerere privind violarea dreptului la proprietate şi a cerut o satisfacţie echitabilă. Prin hotărîrea sa definitivă nr. 38503/08 din 03.11.2011, Curtea a declarat cererea „Norma” SRL admisibilă şi a constatat că a avut loc violarea articolului 6 al Convenţiei şi a articolului 1 al Protocolului nr. 1, chestiunea privind satisfacţia echitabilă fiind rezervată pentru o hotărîre separată.

Calvarul prin care trece întreprinderea noastră însă nu a luat sfîrşit aici. La 25 iulie 2013, Judecătoria sectorului Rîşcani al capitalei a admis doar parţial cererea noastră de reparare a prejudiciului pe care le-am suportat. De fapt, s-a decis să se achite cu titlu de prejudiciu sume mult mai mici decît cele reale şi în situaţia creată noi am fost nevoiţi să ne adresăm Curţii de Apel cu cerere de apel pentru modificarea hotărîrii instanţei de fond. Dosarul este acum pe rol.

Aceasta este situaţia reală, iar mai jos mă voi referi la modul în care aţi prezentat Dvs. acest caz.

Astfel, în talk-show-ul din 31.10.2013, aţi declarat că aveţi dosarul „Norma” pe masă, aţi demonstrat cîteva mape care, potrivit spuselor Dvs., conţin materiale privind cazul „Norma”. Domnia Voastră, ca un clovn adevărat, pe arena unui circ, aţi inversat lucrurile şi aţi deplasat accentele. Spectatorului i s-a sugerat cu totul altceva, precum că Norma ar fi un escroc şi ar pretinde pe nemeritate la repararea unor prejudicii. Dacă aveaţi pe masă măcar Hotărîrea CEDO nr. 38503/08 din 03.11.2011 în cazul „Norma” vs Moldova, nu făceaţi declaraţii aberante despre „justiţia Păpuşarului”. În Hotărîrea menţionată succint sînt expuse circumstanţele cazului „Norma”. Este absolut clar expusă situaţia cum statul Republica Moldova, în persoana guvernanţilor de atunci (Voronin, Grecianîi, Ursu, Molojen, Gurbulea, etc.), şi-au bătut joc de firma comercială „Norma”, au distrus afacerea, iar apoi preţ de cîţiva ani nu au executat hotărîrile instanţelor judecătoreşti naţionale irevocabile şi definitive, ceea ce a condus la condamnarea R. Moldova de către CEDO. Ce legătură are „Păpuşarul” cu dosarul „Norma”? De ce în emisiune se vorbeşte de cazul „Norma”, iar la subtitre - despre „Justiţia din buzunarul Păpuşarului”? Este absolut evident că despre „Păpuşar” s-a menţionat special pentru a da altă coloratură cazului. Opinia publică este deprinsă cu gîndul că „Păpuşarul” este simbolul răului şi atunci cazul „Norma” apare în altă lumină, una foarte proastă. E onest să procedaţi aşa? E corect ca, fără nici o dovadă, să ne puneţi alături de „Păpuşar” pentru ca să ne şifonaţi imaginea? Este oare acesta un jurnalism imparţial?

Din alt punct de vedere, vreau să Vă atrag atenţia, Dle Butnaru, că aţi comis o ingerinţă în actul de justiţie. Cine poate face aprecieri pe un caz care este pe rol în instanţa de judecată?

De asemenea, vreau să Vă atrag atenţia asupra faptului că aţi invitat în studiou analişti politici, formatori de opinie, dar nespecialişti în drept, şi aţi încercat să-i atrageţi într-o discuţie pe marginea unui caz pe care ei nu-l cunosc şi mai ales aflat pe rol în instanţa de judecată. Ar trebui să-i mulţumiţi Domnului pentru faptul că invitaţii Dvs., chiar dacă nu sînt jurişti, au avut inteligenţa să nu susţină discuţia pe care aţi încercat să le-o impuneţi.

Oare nu Vă este clar, Domnule Butnaru, că amestecul presei în actul de justiţie are un efect extrem de negativ pentru justiţiabili? Atenţie, noi vorbim nu despre critica din partea presei, dar despre un amestec la etapa soluţionării litigiului. Oare comportamentul judecătorului Oleg Melniciuc, care a tergiversat examinarea dosarului „Norma” 17 luni nu este produsul amestecului presei? Nu dorim să discutăm decizia pronunţată de Judecătoria Rîşcani - ilegalitatea Deciziei rămîne pe conştiinţa judecătorilor care au pronunţat-o. Atîta timp cît nu este pronunţată o Decizie judecătorească definitivă, nu avem dreptul să ne expunem public poziţia. Este foarte important ca cetăţeanul să înţeleagă că amestecul în actul de justiţie la etapa examinării lui nu este permisă. Or, amestecul oricui, inclusiv al presei, la această etapă, aduce prejudicii uneia din părţi. Noi, „NormaTelecom”, niciodată nu am făcut zarvă în presă pînă la soluţionarea definitivă a cazului, deşi aveam mai multe decizii judecătoreşti definitive pronunţate în favoarea noastră, inclusiv Hotărîrea CEDO din 03.11.2011.

Pentru noi este absolut neînţeleasă intervenţia Domniei Voastre în acest caz, Domnule Butnaru. Doar din materialele dosarului „Norma”, pe care pretindeţi că le cunoaşteţi, este absolut clară situaţia, este probat faptul că statul ne-a distrus afacerea, ne-a prejudiciat enorm de mult. Este probat şi faptul că afacerea „Norma” a fost distrusă în interesul companiei de stat SA „Moldtelecom”, că beneficiarul acestor acţiuni ilegale ale statului a fost doar SA „Moldtelecom”. Este probat faptul că, în urma distrugerii afacerii „Norma”, SA „Moldtelecom” a rămas monopolist pe piaţa de telecomunicaţii pe toată perioada neexecutării hotărîrilor judecătoreşti definitive pe parcursul a peste trei ani. În această perioadă, SA „Moldtelecom” a beneficiat de postura de monopolist şi, ca urmare, a avut supraprofituri. Este altă problemă cum au fost utilizate aceste supraprofituri. Deci, „Norma” nu pretinde la anumite despăgubiri la care nu ar avea dreptul. În fapt, prejudiciul material este mult, mult mai mare.

Domnule Butnaru, poate încercaţi să faceţi o incursiune în istoria contemporană a Moldovei şi să Vă amintiţi de cazul „Unistar Ventures” GmbH contra Moldovei, cazul în care Moldova a achitat în 2008, cu titlu de prejudiciu material acestei companii, 6. 700 000 Euro. De altfel, din cîte ştiu, anume din aceşti bani a fost construită afacerea „Jurnal TV”. Cazul „Unistar Ventures” GmbH contra Moldovei este absolut similar cazului „Norma” contra Moldovei. Doar cu o mică diferenţă: în cazul „Unistar Ventures” GmbH contra Moldovei beneficiari ai despăgubirii sînt proprietarii „Jurnal TV”. De ce nu aţi făcut zarvă că statul Republica Moldova a fost prejudiciat de această firmă? Nu V-aţi gîndit niciodată că „Norma” este într-o situaţie similară?

Mai mult, Domnule Val Butnaru, dacă Vă consideraţi jurnalist independent, ar fi cazul să faceţi o analiză mai profesionistă şi mai echidistantă. De ce nu aţi analizat cum a evoluat situaţia în telecomunicaţii, după ce „Norma” a obţinut conectare transfrontalieră? Cum a evoluat situaţia de cînd „Norma” „a spart piaţa telecomunicaţiilor tranfrontaliere”, cînd astfel de interconetctare (în afară de „Norma”) a obţinut „Starnet”, „Orange”, „Moldcell”? Cum s-au diminuat preţurile la serviciile de telecomunicaţii? Cunoaşteţi Dvs. faptul că preţurile au scăzut de peste 8 ori? Beneficiari ai acestor diminuări ai preţurilor, în cea mai mare măsură, sînt cetăţenii Republicii Moldova, care au aproape cele mai mici preţuri la servicii la telecomunicaţii din lume. De asemenea, ţara noastră este pe locul 7 în lume la acces de Internet. Deci, în loc ca „Norma” să fie apreciată pentru eliminarea monopolului de pe piaţa de telecomunicaţii, pentru obţinerea micşorăii preţurilor la servicii de telecomunicaţii, pentru aportul său la accesibilitatea serviciilor Internet, viteză Internet, noi ne-am pomenit cu atacuri dure din partea „Jurnal TV”. Ori poate lucrurile sînt mult mai simple? Poate noi, fară să ştim, am călcat peste interesele patronilor voştri? Sincer, noi nu cunoaştem interesele cui am deranjat. Sîntem siguri însă că timpul o să le pună pe toate la locul lor.

Domnule Val Butnaru, chiar nu înţelegeţi că, prin ingerinţa în actul de justiţie, prin amestecul în litigiile care sînt pe rol, Domnia Voastră aduceţi un mare prejudiciu principiului imparţialităţii judecătorului? Oare nu înţelegeţi că judecătorii din Moldova (mai bine zis, o bună parte din ei) nu au verticalitatea pe care ne-o dorim cu toţii, că la pronunţarea deciziilor aceşti judecători adesea sînt influenţaţi de presă, că adesea se conformează opiniei guvernanţilor. Oare nu înţelegeţi că o justiţie aservită politicului, guvernării, „o justiţie care nu vrea să aibă de furcă cu mass media” este extrem de periculoasă? Chiar nu înţelegeţi că prin astfel de amestec în litigiile aflate pe rol Domnia Voastră nu contribuiţi la reformarea justiţiei, dar, dimpotrivă, încurajaţi starea actuală de lucruri? De ce mai vorbiţi atîta despre reformarea justiţiei, dacă, de fapt, nu o doriţi? Domnule Val Butnaru, oare nu înţelegeţi că, difuzînd emisiuni cu accente deplasate, încurajaţi judecători de tip Oleg Melniciuc, care, pentru a întra în voie guvernării şi a fi numiţi în funcţia de şefi, sînt gata să tergiverseze ani de zile examinarea litigiilor, să uite de verticalitate?! În pielea noastră, a celor de la „Norma”, sînt mulţi justiţiabili. Cine îi va apăra pe ei de justiţia fară verticalitate, de justiţia lipsită de imparţialitate?

Dacă nu greşesc, la mai multe emisiuni de la „Jurnal TV” se tot vorbeşte de o justiţie părtinitoare, de o justiţie selectivă. Nu dorim o astfel de justiţie nici duşmanului.

Domnule Val Butnaru, Vă rugăm să meditaţi asupra acestei situaţii. Dacă am izbutit să Vă convingem că nu a fost cazul să interveniţi într-un litigiu aflat pe rol, vom considera că deja ceva s-a făcut din punct de vedere al avansării democraţiei şi respectării principiilor de bază ale justiţiei.

Credeţi-ne, după soluţionarea definitivă a litigiului nostru, Veţi avea destul material pentru a face o emisiune la această temă, care e necesară cu adevărat – o emisiune în cadrul căreia ar urma să fie pus accentul pe principiile de bază ale justiţiei. Sînt absolut sigur că acest caz va servi drept un bun exemplu de luptă cu monopolurile, de respectare a principiului liberei concurenţe, de neamestec al statului în justiţie şi în afacerile agenţilor economici privaţi.

Cu respect,

Administratorul SC „NormaTelecom” SRL
C. MARIAN