Să citești mintea președintelui rus Vladimir Putin este de obicei o sarcină dificilă, dar uneori liderul de la Kremlin ne ușurează munca. Cuvintele rostite săptămîna trecută de Putin la Moscova, în timpul unei întîlniri cu un grup de tineri antreprenori ruși, vorbesc de la sine: Ceea ce încearcă președintele rus să facă în Ucraina este să restaureze Rusia ca putere imperială, se arată într-o analiză CNN.

Mulți analiști au remarcat una dintre cele mai îndrăznețe afirmații ale lui Putin prin care se compara cu Petru cel Mare, țarul modernizator al Rusiei și fondatorul orașului Sankt Petersburg, locul de naștere al lui Putin, care a venit la putere la finalul secolului XVII.

„Petru cel Mare a purtat Marele Război al Nordului 21 de ani”, a spus Putin într-o manieră relaxată și aparent satisfăcută de sine. „La primă vedere, el era la război cu Suedia pentru a lua ceva de la ea... El nu lua nimic de la altcineva, el recupera. Așa a fost.”

Nu a contat faptul că țările europene nu au recunoscut anexarea teritoriului cu forța de către Petru ce Mare, a adăugat Putin. „Cînd a întemeiat noua capitală, nicio țară din Europa nu a recunoscut acest teritoriu ca aparținînd Rusiei; toți au recunoscut-o ca parte din Suedia”.

„Însă, din cele mai vechi timpuri, slavii au trăit acolo împreună cu popoarele fino-ugrice, iar acest teritoriu a fost sub controlul Rusiei”, a spus Putin. „Același lucru e adevărat și pentru direcția vestică, Narva și prima sa campanie. De ce ar merge acolo? El recupera și fortifica, asta făcea el”.

Făcînd aluzie la propria sa invazie a Ucrainei, Putin a adăugat: „Evident, ne revine și nouă să recuperăm și să fortificăm”.

„Confesiunea lui Putin”, recunoaștere a ambițiilor sale imperiale

Aceste remarci au fost condamnate imediat de ucraineni, care au perceput discursul lui Putin ca pe o recunoaștere sinceră a ambițiilor sale imperiale.

„Confesiunea lui Putin despre cucerirea de teritorii și faptul că se compară cu Petru cel Mare demonstrează că nu a fost vorba de niciun 'conflict', ci doar de anexarea sîngeroasă a țării sub pretextele inventate ale genocidului împotriva poporului”, a scris pe Twitter consilierul prezidențial al Ucrainei, Mihailo Podoliak.

„Nu ar trebui să vorbim despre 'salvarea onoarei [Rusiei]', ci despre imediata dezimperializare a sa”, a scris Podoliak.

Președintele francez Emmanuel Macron a spus acum o săptămînă că lumea „nu trebuie să umilească Rusia” în încercarea de a ajunge la o soluție diplomatică la războiul din Ucraina.

Aceste argumente păreau mai rezonabile înainte de 24 februarie, cînd Putin a declanșat invazia Ucrainei. Pînă în acel moment, președintele rus a prezentat o serie de nemulțumiri pentru a justifica un război, precum expansiunea estică a alianței NATO și ajutorul militar pe care Occidentul l-a oferit Ucrainei.

Lumea lui Putin se împarte între țările suverane și cele care se supun

Dar dacă citim transcrierea remarcilor lui Putin de la întîlnirea de săptămîna trecută, fațada negocierii raționale a problemelor geopolitice se sfărîmă, scrie CNN.

„Pentru a pretinde un fel de conducere, și nici nu vorbesc de conducerea lumii, mă refer la conducerea unei regiuni, orice țară, orice popor, orice grup etnic ar trebui să își asigure suveranitatea”, a spus Putin. „Pentru că nu există nicio cale de mijloc, niciun statut intermediar: o țară ori este suverană, ori este o colonie, indiferent de cum s-ar numi coloniile.”

Cu alte cuvinte, un stat poate fi de două feluri: suveran sau cucerit. În viziunea imperială a lui Putin, Ucraina ar trebui să facă parte din cea de-a doua categorie.

Putin a spus de mai mult timp că ucrainenii nu au o identitate națională legitimă și că statul lor este, în esență, o marionetă a Vestului. Altfel spus, liderul de la Kremlin crede că ucrainenii nu au capacitatea de a-și exercita puterea și sînt un popor supus.

Evocînd amintirea lui Petru cel Mare, este clar că obiectivele lui Putin sînt influențate de un anume simț al destinului istoric. Proiectul lui Putin de restaurare a imperiului rus s-ar putea extinde, teoretic, peste toate teritoriile care au făcut cîndva parte din acesta sau din Uniunea Sovietică – o posibilitate care îngrijorează toate țările ce și-au cîștigat independența după căderea URSS-ului.

Un deputat de la partidul pro-Kremlin Rusia Unită a depus săptămîna trecută în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, un proiect de lege privind anularea actului sovietic prin care rușii recunoșteau independența Lituaniei în 1991.

Rusia se va putea delimita de trecutul său imperial doar atunci cînd va fi dispusă să renunțe la Ucraina

Dacă Rusia nu va renunța niciodată la trecutul său imperial și sovietic, nu sînt prea multe șanse ca rușii să abandoneze obiceiul de a-și subjuga vecinii mai slabi sau de a deveni un stat cu adevărat democratic după ce Putin nu va mai conduce țara.

Fostul consilier american în domeniul securității naționale, Zbigniew Brzezinski, a făcut faimoasa afirmație conform căreia Rusia se va putea delimita de trecutul său imperial doar atunci cînd va fi dispusă să renunțe la Ucraina.

„Nu se poate scoate în evidență mai mult faptul că, fără Ucraina, Rusia încetează să mai fie un imperiu, dar cu Ucraina coruptă și apoi subjugată, Rusia devine automat un imperiu”, a scris Brzezinski în 1994.

Președintele rus se bazează în schimb pe o deviză diferită: Pentru ca Rusia să supraviețuiască, potrivit lui Putin, trebuie să rămînă un imperiu, indifierent de costul în vieți omenești.