De o bucată de vreme, liderul PAS, Maia Sandu, tună și fulgeră împotriva socialiștilor, împotriva Guvernului Chicu și, în special, împotriva președintelui Republici Moldova, Igor Dodon.

Sandu îl atacă vehement pe Dodon pentru că alegerile prezidențiale care urmează să fie organizate în toamnă sînt ca și pierdute pentru liderul PAS și ca și cîștigate de actualul președinte al țării. Acest lucru îl confirmă cercetările sociologice din ultima perioadă, inclusiv cel mai recent sondaj realizat de IMAS, care arată explicit că Dodon o devansează pe Sandu, fiind vorba de o diferență de peste 10 la sută.

Liderul PAS și consilierii care o sfătuiesc înțeleg bine că nu au șanse la alegerile din toamnă, de aici și atacurile disperate la care se dedă Maia Sandu împotriva lui Igor Dodon.

Eu cred că toate aceste atacuri sînt absolut inutile. Preferințele electoratului sînt în favoarea lui Dodon și acest raport nu poate fi schimbat pînă la alegerile prezidențiale din toamnă. Bineînțeles, dacă nu se întîmplă ceva extraordinar, dacă, așa cum am spus-o și cu alte ocazii, președintele Dodon și guvernarea socialiștilor nu vor comite o greșeală gravă, nu știu care, dar una gravă de tot, care să transforme simpatiile electoratului socialist în antipatii. Dar acest lucru este puțin probabil. Șeful statului și întreaga guvernare sînt foarte prudenți: au renunțat la polemicile pe subiecte geopolitice și identitare, preferînd să-și concentreze discursul public pe chestiuni sociale și economice, lucru care este mult mai aproape de interesele alegătorilor.

De ce Dodon a reușit să o devanseze pe Sandu? Eu cred că răspunsul la această întrebare poate fi doar acesta: pentru că electoratul a înțeles că scopul Maiei Sandu nu este să guverneze efectiv, să administreze țara în interesul cetățenilor, ci să se afle la guvernare, să dețină puterea de dragul puterii și de dragul unor prieteni de peste hotare.

Maia Sandu, un politician eșuat, pe care vor pune cruce pînă și occidentalii

Marea majoritate a cetățenilor Republicii Moldova a înțeles corect gestul din 6 noiembrie, cînd Guvernul Sandu a amendat în interes propriu Legea Procuraturii prin asumare de răspundere. Atunci socialiștii i-au cerut premierului să retragă acest proiect. Însă Maia Sandu a refuzat să facă un pas înapoi și a declarat că își asumă aceste acțiuni, chiar dacă ar putea cădea Guvernul, lucru care s-a și întîmplat.

Iată că alegătorii au înțeles că, de fapt, atunci Maia Sandu a renunțat la putere în mod conștient, din calcul electoral. Pentru că după cinci luni și patru zile de mandat ea a început să piardă din simpatiile electoratului, consilierii ei au sfătuit-o să renunța la putere, deoarece din poziția de lider al opoziției ar avea mai multe șanse de cîștig în fața președintelui Dodon în cadrul alegerilor prezidențiale, decît din poziția de șef al Guvernului. Acest truc, comis în scop electoral egoist, a fost intuit de alegători. Așa că Sandu nu mai are nicio șansă la prezidențiale, dar nici la alte alegeri de după prezidențiale, ea nu mai are loc în politica moldovenească în general. Liderul PAS nu a reușit să se afirme ca politician. După înfrîngerea categorică din toamnă, pe care o va suferi în fața lui Dodon, de Maia Sandu se vor distanța și prietenii ei occidentali – partenerii noștri strategici, care, dacă este să credem unor informații de culise, deja își arată nemulțumirea de prestația liderului PAS.

Călcîiul lui Achile al președintelui Dodon

Faptul că socialiștii și liderul lor informal Igor Dodon s-au arătat gata să guverneze țara, nu să stea pe gînduri calculînd dacă acest lucru le convine sau nu intereselor personale și de partid, le-a adus multe bile albe. Și mai ales că ei au enunțat proiecte concrete pe care vor să le realizeze. Adică au refuzat să mimeze că guvernează, că muncesc, așa cum au făcut aproape toate guvernările anterioare, care s-au preocupat doar de interesele personale, de partid, de clan, de familie.

Dar faptul că adversarul numărul unu al lui Igor Dodon, Maia Sandu, se duce la fund nu înseamnă că președintelui țării îi este asigurat un viitor politic luminos și că ar fi în afara oricăror altor primejdii.

Cînd Republica Moldova se va transforma în șantier?

După preluarea puterii, socialiștii și președintele Igor Dodon au anunțat planuri ambițioase, de anvergură. Iată doar cîteva dintre ele, pe care le dau la întîmplare: industrializarea țării; proiecte investiționale majore în infrastructură, în special în infrastructura drumurilor; deschiderea unei linii de creditare externă de jumătate de miliard de dolari, după care de 300 de mii de dolari, care vor fi direcționați în exclusivitate pentru proiecte investiționale, banii urmînd să-i dea Federația Rusă, dar și alte țări și instituții financiare. Și multe altele, cum ar mai fi crearea condițiilor favorabile ca și moldovenii, nu doar străinii, să poată face investiții în Republica Moldova. Și în sfîrșit: transformarea țării într-un șantier.

Eu înțeleg că în timp de o sută de zile nu poți transforma țara în șantier. Asta este adevărat. Dar, dacă nici la un an după preluarea mandatului Moldova nu va deveni un șantier, atunci, în mod sigur, electoratul îl va amenda pe președintele Igor Dodon. Dar și Partidul Socialiștilor pentru neîndeplinirea promisiunilor făcute.

Este adevărat că pînă acum aproape toți cei care s-au perindat la guvernare la Chișinău au făcut promisiuni pe care nu le-au mai onorat. Așa e, doar că pînă acum nimeni nu a provocat o așteptare atît de mare cum au făcut-o Dodon și socialiștii (numai cît face să spui că vei transforma țara în șantier), respectiv și deziluzia pe care aceștia riscă să o provoace va fi la fel de mare.

Și nu contează că adversarul nr. 1 al președintelui Dodon – liderul PAS va ajunge pe necarosabil, cum se spune la Chișinău. Se vor găsi alții politicienii care să-i amintească de promisiunile făcute. În speranța că va reuși să facă carieră politică de sine stătător, nu ținîndu-se de poala lui Vladimir Plahotniuc, Andrian Candu deja a început să-i ia la bani mărunți pe guvernanți în această chestiune.

E adevărat, Candu nu poate să prezinte un pericol pentru Dodon și PSRM, dar, fiți siguri, refrenul va fi preluat de alții, de adevărați politicieni, care sînt deja pe eșichierul politic sau care vor apărea curînd pentru a ocupa locul lăsat gol de Sandu și alții.

Sergiu PRAPORŞCIC (sputnik.md)