Washingtonul ar putea livra arme Kievului

SUA pun la punct un program de ajutor pentru guvernul ucrainean care ar putea cuprinde şi livrarea de arme, a declarat miercuri seara la Washington ministrul adjunct american al apărării Derek Chollet.

"Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko ne-a cerut să furnizăm Ucrainei ajutor letal (...). Deocamdată, nu am luat o decizie în acest sens, dar sîntem interesaţi în elaborarea unui program care ar putea include pe viitor astfel de livrări", a precizat Chollet, într-o intervenţie la Institutul internaţional pentru studii strategice (IISS), potrivit RIA Novosti.

Preşedintele Poroşenko a cerut Congresului american, cu ocazia vizitei sale din septembrie în SUA, să ajute Ucraina cu arme. «Militarii ucraineni au nevoie de mai multe echipamente militare. Letale şi neletale. Ei au nevoie urgentă de acestea», afirma cu acea ocazie liderul de la Kiev.

Agenţia de presă rusă aminteşte că subsecretarul de stat american Victoria Nuland s-a aflat la începutul acestei săptămîni la Kiev pentru a evoca asistenţa din partea Washingtonului pentru Ucraina. Preşedintele Petro Poroşenko a mulţumit cu acest prilej Statelor Unite «pentru sprijinul puternic acordat Ucrainei în drumul său spre libertate şi democraţie».

De la începutul crizei în această ţară, Washingtonul a acordat Kievului peste 290 de milioane de dolari, dintre care 116 milioane sub formă de ajutor militar, care nu include însă arme letale.

O nouă întîlnire Kerry/Lavrov legată de Ucraina

Secretarul de stat american, John Kerry, şi omologul său rus, Serghei Lavrov, urmează să se întîlnească săptămîna viitoare la Paris pentru a discuta despre situaţia din Ucraina şi Siria, a informat miercuri Departamentul de Stat american, citat de AFP.

Această întrevedere, anunţată marţi de o sursă diplomatică rusă, se înscrie în cadrul unui nou turneu pe care îl va efectua John Kerry, aşteptat pe 12 octombrie la Cairo pentru o conferinţă internaţională referitoare la Fîşia Gaza, apoi la Viena pe 15 octombrie pentru un nou ciclu de negocieri asupra programului nuclear iranian.

Diplomaţia americană nu a precizat în ce zi se vor întîlni cei doi miniştri în capitala Franţei.

John Kerry şi Serghei Lavrov sînt artizanii menţinerii dialogului diplomatic între Statele Unite şi Rusia ale căror relaţii se află la cel mai scăzut nivel de la încheierea Războiului Rece, din cauza conflictelor armate din Siria şi Ucraina.

În legătură cu această ultimă criză, şeful diplomaţiei de la Washington a avertizat încă o dată Moscova, miercuri, în legătură cu riscul unor sancţiuni suplimentare europene şi americane, dacă Rusia nu îşi retrage «imediat» forţele sale armate din estul Ucrainei.

«Acţiunile Rusiei din ultimele luni au pus în pericol cele mai fundamentale principii ale sistemului nostru internaţional», a acuzat John Kerry în cursul unui briefing de presă cu omologul său britanic, Philip Hammond.

De asemenea, Washingtonul şi Moscova se situează de peste trei ani pe poziţii adverse în dosarul sirian, americanii sprijinind opoziţia, în timp ce ruşii sînt aliaţi ai regimului condus de preşedintele Bashar Al-Assad.

Avertismentele Statelor Unite la adresa Rusiei a devenit, totuşi, mai rare în ce priveşte Siria, după ce mobilizarea internaţională se concentrează asupra luptei împotriva grupării jihadiste Statul Islamic.

Toţi miniştrii apărării şi şefii de Stat Major vor fi investigaţi

Procuratura militară ucraineană va investiga toţi miniştrii apărării şi şefii de Stat Major care au deţinut aceste funcţii după anul 1996 pentru a clarifica responsabilitatea ce le revine în sabotarea capacităţii defensive a armatei, a anunţat procurorul general militar al Ucrainei, Anatoli Matios, citat de agenţia EFE.

Cei vizaţi de anchetă vor fi cercetaţi pentru “neglijenţă în serviciu”, ei luînd decizii care au avut ca efect risipirea resurselor armatei ori au condus la situaţii precum cea în care în acte se menţionează existenţa a şase brigăzi, dar în realitate abia pot fi mobilizaţi 400 de soldaţi, a precizat oficialul ucrainean.

Acestor foşti responsabili militari li se mai reproşează că au neglijat unităţile specializate în transmisiuni şi radiolocaţie, fapt care a condus la descoperirea completă a unor sectoare din frontiera cu Rusia, pe unde s-au infiltrat combatanţi care s-au alăturat separatiştilor proruşi precum şi transporturi de armament destinate acestora. De asemenea, ei nu ar fi încercat să rezolve problema numărului redus de tehnicieni din armată calificaţi în repararea echipamentelor, armamentului şi a infrastructurii.

În plus, procuratura militară consideră că unificarea Forţelor Aeriene cu Forţele de Apărarea Antiaeriană, care erau separate în perioada sovietică, a avut ca rezultat incapacitatea centrelor de comandă nou create de a armoniza cele două funcţii.

Sursa: Agerpres