Rusia nu constituie o ameninţare imediată pentru ţările membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi alianţa militară încă mai speră într-o îmbunătăţire a relaţiilor bilaterale, a declarat joi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Rusia a fost dispusă să utilizeze forţa pentru a schimba frontiere în Europa, a afirmat Stoltenberg în timpul unei vizite efectuate în Norvegia, dînd ca exemplu anexarea Crimeii, peninsula ucraineană din Marea Neagră, şi Georgia. Moscova a recunoscut independenţa celor două regiuni secesioniste Abhazia şi Osetia de Sud, după conflictul armat cu Georgia în august 2008. «Ceea ce vedem este mai multă impredictibilitate, mai multă lipsă de securitate, mai multă tensiune... (Dar) cred că nu vedem nicio ameninţare imediată la adresa niciunei ţări membre NATO dinspre Răsărit», a afirmat secretarul general al Alianţei la postul public de radio NRK. NATO a criticat în mod repetat implicarea Moscovei în conflictul din Ucraina şi a cerut o respectare completă a armistiţiului în vigoare din 15 februarie în estul Ucrainei. În acelaşi timp, Rusia neagă furnizarea de trupe sau arme în sprijinul rebelilor separatişti din Donbas. Conflictul din estul Ucrainei a generat o preocupare majoră în cele trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - singurele republici din fosta URSS care au aderat la NATO. Statele baltice sînt mici şi izolate de restul Uniunii Europene, iar pe teritoriul lor trăiesc minorităţi importante vorbitoare de limba rusă, fapt ce conferă Moscovei dreptul să intervină în forţă, după cum a declarat preşedintele rus Vladimir Putin anul trecut.

Sursa: Agerpres