Rusia va fi obligată să răspundă în cazul consolidării Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în Europa, a avertizat miercuri seara ambasadorul Moscovei la NATO, Aleksandr Gruşko, într-un amplu interviu acordat postului public de televiziune rus Rossia 24.

«Va trebui să reacţionăm pentru a ne asigura capacitatea de apărare. Avem mijloace pentru aceasta», a afirmat Gruşko, întrebat despre implicaţiile unei posibile decizii la summitul NATO de la Varşovia de anul viitor privind consolidarea capacităţilor Alianţei în Europa.

Reprezentantul permanent al Rusiei la NATO a subliniat, în acest context, dreptul Moscovei de a-şi asigura securitatea atunci cînd Alianţa susţine că nimeni nu are dreptul să să amestece în procesul său de extindere.

«Cînd (secretarul general al NATO, Jens) Stoltenberg indică acest principiu (imposibilitatea de a interzice unor ţări să adere la Alianţa Nord-Atlantică - n.r.), el uită că există şi principiul securităţii colective, cînd nimeni nu îşi poate întări securitatea proprie în detrimentul altuia», a afirmat diplomatul rus.

«Rusia vede extinderea NATO ca pe o ameninţare, aspect de altfel menţionat şi în doctrina sa militară. Dacă vom continua în acest fel, fără a ţine cont de interesele fiecărei părţi, nu vom realiza nimic, cu excepţia unei noi curse a înarmării», consideră el.

Eventuala aderare a Ucrainei şi Georgiei la NATO «va amplasa o mină» sub securitatea europeană, Alianţa înţelege acest lucru, a subliniat ambasadorul Rusiei la Alianţa Nord-Atlantică.

«Problema fundamentală constă în faptul că, în 2008, la summitul de la Bucureşti a fost luată decizia că Ucraina şi Georgia vor deveni la un moment dat membre NATO. Desigur, atunci cînd vorbim cu oameni care înţeleg modul în care se iau deciziile în Alianţă, care înţeleg despre ce vorbesc, acest scenariu este practic imposibil, pentru că toată lumea realizează că astfel va fi amplasată o mină sub securitatea europeană», a explicat Gruşko, adăugînd că nu crede că există mulţi entuziaşti care cred cu adevărat în perspectiva aderării Ucrainei şi Georgiei la Alianţă.

Pe de altă parte, a subliniat el, consolidarea «flancului estic» al NATO în ţările baltice va determina politica Alianţei pentru o lungă perioadă de timp. Aceste planuri nu vor putea fi reconsiderate rapid, indică el.

«E clar că deciziile care se iau astăzi privind consolidarea «flancului estic» nu vor fi revizuite peste noapte», remarcă diplomatul rus, afirmînd că «retorica ţărilor baltice nu se schimbă», iar acesteia i-a fost asociată o planificare militară de durată.

Declaraţiile NATO cu privire la situaţia din Ucraina au un potenţial de confruntare mare, a mai estimat el. «Dacă analizăm declaraţiile Alianţei privind situaţia din Ucraina, limbajul nu a suferit nicio modificare», consideră Gruşko, indicînd că Organizaţia pune accentul pe faptul ca acordurile de la Minsk să fie respectate în primul rînd de Rusia.

«NATO continuă să vadă Rusia ca parte a conflictului, ceea ce nu corespunde realităţii, şi, în plus, conţine un potenţial mare de confruntare pentru că, de fapt, acordă Kievului indulgenţă pentru o soluţie militară a conflictului», susţine ambasadorul rus.

Vizita actuală a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la Washington demonstrează că Alianţa este deocamdată captivă politicii de confruntare, a apreciat Gruşko în acelaşi interviu. Dacă această situaţie va continua, «ne aşteaptă vremuri grele în ceea ce priveşte securitatea europeană şi eurasiatică», a concluzionat diplomatul rus.

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord trebuie să fie pregătită pentru o abordare pe termen lung de contracarare a ameninţărilor din flancul estic, a declarat miercuri secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, care a denunţat "comportamentul provocator" al Rusiei faţă de Ucraina, Republica Moldova şi Georgia.

"Sîntem într-un moment de răscruce în privinţa securităţii euroatlantice. Ne confruntăm cu mari provocări. Structura noastră de securitate este pusă la încercare. Trebuie să fim pregătiţi pentru o abordare pe termen lung şi trebuie să ne adaptăm", a afirmat Stoltenberg într-un discurs în faţa grupului de reflecţie Centrul pentru Studii Strategice Internaţionale (CSIS) din Washington, la o zi după ce a discutat despre conflictul din Ucraina cu preşedintele american Barack Obama.

"Provocarea de securitate din flancul estic este clară şi provine din partea Rusiei, care încearcă să-şi consolideze influenţa. Anexarea ilegală şi ilegitimă a Crimeii de către Rusia şi acţiunile continue în scopul destabilizării Ucrainei au declanşat un conflict militar în Europa", a subliniat Stoltenberg.

"Prin comportamentul provocator utilizat împotriva Ucrainei, Georgiei şi (Republicii) Moldova, Rusia a demonstrat că are intenţia de a recurge la forţă sau la ameninţarea cu forţa în scopul exercitării de presiuni asupra ţărilor vecine", a explicat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, denunţînd "retorica nucleară" a Moscovei şi "zborurile provocatoare" ale bombardierelor ruseşti.

Sursa: Agerpres