Forţele armate, terestre, aeriene şi navale, s-au mobilizat şi aşteaptă ordinul de atac

Consiliul de Securitate al ONU, Comandamentul NATO, UE şi Liga Arabă s-au întrunit în regim de extremă urgenţă. Coreea de Nord, Rusia şi SUA sunt în alertă nucleară. Armata chineză s-a mobilizat în totalitate şi este în stare permanentă de alertă. Omenirea se află în pragul celui de Al Treilea Război Mondial. Nu criza economică mondială, nici Coreea de Nord sau Iranul nu sunt vinovaţi de declanşarea iminentă a unei conflagraţii mondiale, ci forţele politice şi militare revanşarde ale Republicii Moldova.

Ironia sorţii: Igor Dodon în situaţia mareşalului Antonescu!

În cel mai deplin secret, preşedintele Nicolae Timofti a dispus mobilizarea generală a Armatei Naţionale, a Poliţiei, a Brigăzii cu Destinaţie Specială „Fulger” şi a tuturor rezerviştilor, a dispus înarmarea lor şi masarea tuturor batalioanelor la graniţele cu România şi Ucraina. Dată fiind tinereţea sa vădit revoluţionară de pînă-n viscere, experienţa confirmată lider deputat neafiliat, preşedintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe Igor Dodon în calitate ce comandat suprem al Forţelor Armate Unificate ale Republicii Moldova (FAURM) şi de şef executiv al statului.

Călăuzindu-se după exemplu românesc din perioada 1940-1944, cînd şeful statului român era mareşalul Ion Antonescu, iar regele Mihai I juca doar un rol limitat, preşedintele Timofti şi-a rezervat acelaşi rol pe care l-a avut suveranul României regale de atunci. Ironia sorţii constă în aceea că Dodon a devenit şef al statului în acelaşi context în care a devenit şi Antonescu, un personaj total dezagreabil pentru actualul comandat suprem al FAURM.

Există, totuşi, o diferenţă: Spre deosebire de Antonescu, Dodon va conduce o armată pentru recucerirea unor teritorii care au aparţinut Moldovei voievodale.

Avînd experienţa unei tinereţi netraumatizante, preşedintele Timofti l-a numit pe Victor Stepaniuc în funcţia de ofiţer strateg coordonator în relaţiile cu partidele politice şi presa aservită acestora, pe Mihai Ghimpu (şiretul de el, ne-a tras-o cu românismul lui! Nu-i doar şiret, ci şi şnur!) în funcţia de reporter de flanc neautorizat, pe directoarea de la „FLIT MAGAZIN” în postul de „adormitoare de soldaţi inamici”, iar pe Lorena Bogza a însărcinat-o cu „sculatul soldaţilor din Postul prea Mare”.

Reîntregirea Republicii Moldova prin Vest, apoi Transnistria

După ce Timofti a fost desemnat preşedinte al RM şi cu ajutorul lui neinhibat de momentul propice, oricine a putut constata că Dodon a manifestat faţă de preşedintele Timofti o aversiune mult prea stridentă şi susţinută spre a fi adevărată în esenţa ei. Practic s-a întors cu fundul la propria-i alegere! Contestarea deciziilor ulterioare ale lui Timofti de către Dodon, în realitate, avea menirea să mascheze cît mai bine complicitatea care exista între ei. La fel se explică şi mascarada lui Ghimpu prin care cerea demiterea preşedintelui!

Ţelul suprem al lor a fost şi este renaşterea Moldovei Mari, a Moldovei lui Ştefan cel Mare, asta însemnînd recucerirea teritoriilor moldoveneşti din România şi Ucraina. Timp de un an, în secret, beneficiind de un serviciu de consultanţă de elită, constituit din experţi, strategi şi consilieri militari independenţi din Vietnam, Iran, Venezuela, SUA, Noua Zeelandă, Australia şi Canada, au întocmit un plan strategic ofensiv de recucerire a sfintelor pămînturi strămoşeşti ale moldovenilor.

Fireşte că tot în secret, aceştia au achiziţionat cel mai modern şi sofisticat armament de luptă – rachete cu rază medie de acţiune, 5,6 focoase nucleare şi chiar armament chimic de distrugere în masă la nevoie. Din informaţii insuficient confirmate, am aflat că armamentul ar fi fost din Iran, Pakistan şi Namibia. 

Românii au aflat şi au dat alarma

Deşi SIS (cu Mişu Balan, sergentul lui Dungaciu în frunte), Armata, Guvernul, Parlamentul, Curtea Constituţională, Preşedinţia, CNA, Procuratura, partidele politice etc. sunt înţesate cu agenţi secreţi români, abia pe data de 21 Mai, serviciile de spionaj ale Armatei Române au aflat de acest plan militar secret al RM, dar fără să fi intrat şi în posesia unor informaţii militare strategice sau alte amănunte.

Serviciul de spionaj militar moldovenesc condus cu o mînă de fier netremurîndă de către Comandantul Dodon l-a capturat deja pe trădător. Numele lui este Nicolae Zagluevski şi este sergent la trupele motorizate. Întrucît Legea Marţială fusese deja promulgată în secret, acesta a fost judecat şi condamnat la moarte prin împuşcare de un Tribunal Militar prezidat de către colonelul Valeriu Zubcov. Execuţia a avut loc pe data de 22 Mai, orele 19,47, în ruinele fostului Stadion Republican. Plutonul de execuţie, format din 12 trăgători, a fost comandat de către colonelul retroactiv Panadol  Goşciug. Momentul a fost consemnat pentru Istorie de către cronicarul Mutalia Vavlicenco, colonel în rezervă reîncartiruit.

România, ca ţară victimă, viitoare agresată, fiind şi membră cu drept de vot obligatoriu al NATO, dar neavînd suficiente informaţii, a recurs la o diversiune civilă acoperită cu menirea nu doar de a descuraja FAURM, dar şi pentru a face Ucraina, nemembră NATO, să ciulească „urechile teritoriale armate”, dorind astfel s-o facă aliata neformală a Pactului militar Nord-Atlantic în faţa agresiunii militare legitime a moldovenilor iubitori de g(u)lie străbună „ştefancelmărească”.

Diversiunea civilă acoperită a Serviciului de spionaj românesc

După ce, pe 21 Mai, Şeful Statului major al Armatei Române a prins din zbor această informaţie, în regim de urgenţă, preşedintele României, Traian Băsescu, după ce a comunicat informaţia şi Comandamentului NATO, a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării spre a stabili detaliile gestionării crizei. Potrivit lui Băsescu, în stilul său caracteristic, „România se află într-un mare rahat, într-o situaţie mai idioată şi mai disperată decît cea cînd a trebuit să-şi evacueze Tezaurul la Moscova, în Decembrie 1916. Ce facem, domnilor generali? La Vest, avem ungurii care vor să ne halească Transilvania, la Est, îi avem pe rakeţii moldoveni, care vor să ne înşface Moldova noastră de la 1859!”

La sugestia Elenei Udrea, prima doamnă neoficială a României, fiind susţinută vibrant de către euro-însărcinata parlamentară Elena Băsescu, s-a decis scoaterea în spaţiul public a lui Iulian Chifu, consilierul preşedintelui României pentru Afaceri Strategice şi Securitate Internaţională. Chifu, beneficiind de sprijinul absolut al Serviciului Parapsihologic al Armatei Române, „a reuşit” să se lase intervievat de un reporter al portalului de ştiri „Tribuna.md”, care nu doar că i-a luat interviul lui Chifu fără să i-l mai restituie, ci l-a dat şi la toată lumea.

Avertismentul de intimidare al Chifului

Prin urmare, la o zi după aflarea secretului invaziei României şi Ucrainei, pe 22 Mai, Chifu, prin intermediul „Tribuna.md”, avertizează: „Identitate moldovenească, egal revendicări teritoriale faţă de România şi Ucraina”

“Istoria e similară, şi e greu de acceptat în România confuzia identitară pe baza teoriilor moldovenismului sovietic. E greu şi internaţional să explici cum poţi să te revendici a fi „moldovean”, cu referinţă la principatul Moldova, cînd de două ori mai mult teritoriu şi dublul populaţiei fostului principat e parte a statului naţional România, ca provincie ce a ales liber să se alăture co-etnicilor români din celelalte provincii istorice, Muntenia şi Transilvania, sau cînd cam tot atît teritoriu cît are Republica Moldova şi un număr important de locuitori ai fostului principat se află pe teritoriul Ucrainei. A discuta astăzi despre identitate moldovenească înseamnă revendicări teritoriale la adresa ambilor săi vecini (n.red. – România şi Ucraina)”, a avertizatChifu.

Acesta a mai adăugat: „Aici identitatea românească a majorităţii se confruntă cu teoriile stataliste – suntem cetăţeni ai Republicii Moldova, deci ne putem numi moldoveni, chiar dacă limba e română. O numim limbă de stat, dar e doar o marcă regională, nu naţională – sau cu cele etniciste moldoveniste – cu multe variante, de la faptul că există o diferenţă etnică între români şi moldoveni, ba chiar moldovenii ar face parte din familia statelor şi limbilor slave. Această confuzie identitară ar trebui încheiată, pentru că orice construcţie statală e imposibilă şi consolidarea statului nu se poate face dacă nu există o variantă prin care să se asume faptul că e vorba despre aceeaşi identitate, că e descrisă ca „românească” sau „moldovenească”, şi că acest lucru nu presupune nici o presiune asupra legitimităţii existenţei statului Republica Moldova”, a mai spus Iulian Chifu.

Acum înţelegeţi

din ce cauză a mijit sămînţa războiului de reîntregire a Moldovei Mari Voievodale în capul doar aparent încet al genialului politician şi şef de stat Timofti, dar şi în cel straşnic de băţos al multistrategului Dodon?

Problema lui Băsescu şi a generalilor lui de acum este cotoioasă rău de tot, iar asta în sensul că Bucureştiul s-a pomenit în postura miezului unui sandwich acoperit de două felii masive de pîine bine dospită – una-i ceardaşul unguresc, alta-i „trandafir de la Moldova”!

Soldaţii şi ofiţerii moldoveni, inclusiv trupele aliate din Transnistria, cîntă următoarele versuri adaptate realităţilor din ce în ce mai fierbinţi: „Hai să-ntindem hora mare,/ Mai aici şi mai colea,/ Mai aproape de hotare,/ Să-mi refac Moldova mea!/

După cum aţi constatat şi din spusele lui Chifu, serviciile de spionaj militar ale României, chiar dacă nu cunosc detaliile tactice ale războiului de reîntregire pe care FAURM îl va declanşa împotriva României şi Ucrainei, cunosc extrem de bine motivaţiile istorice, identitare şi statale ale deciziei luată de către preşedintele Tomofti şi Comandantul Suprem al Ţării, Igor Dodon.

Sunt nevoit să închei aceste rînduri deoarece, în clipa de faţă, am şi auzit deja primele bubuituri de tun pe terasamentul Iaşi-Chişinău şi Vadul lui Vodă-Odesa. Voi reveni cu informaţii fierbinţi de pe a patra linie a frontului după ce vor fi trase ultimele cartuşe ale serii şi după interogarea primilor prizonieri aliaţi româno-ucraineni! Foaie verde de pamflet, domnul Chifui-i desuet!

 Ionel TĂUTU, jurnalist de război, caporal în rezervă de plancton 

P.s. Lăsînd gluma la o parte, nu putem să nu întrebăm: Ce-i cu voi, fraţilor, că noi n-avem nimic cu Moldova voastră? De ce nu ne lăsaţi odată în pace? Ce avem noi cu „provincia Moldova care a ales liber să se alăture co-etnicilor români din celelalte provincii istorice, Muntenia şi Transilvania”? Întîi de toate, Moldova românească s-a unit cu Muntenia în 1859, an în care noi ne trăiam aici un destin paralel. Unirea de la 1918, să fim serioşi, nu a fost expresia unei voinţe populare, ci soluţia disperată de moment a celor din Sfatul Ţării. Orice istoric serios ştie cum stă treaba cu acel compromis istoric de atunci.

„Confuzia identitară” de aici şi despre care vorbeşte Chifu, lucru bine ştiut, este un artificiu politic creat şi întreţinut tocmai de către politicienii români şi agenţii lor de propagandă din acest teritoriu, dar ea nu se defineşte nici pe departe la nivel general, ci este exprimată în nişte procente mai mult decît anemice.

Mai apoi, politonimul constituţional „limba moldovenească” nu este o „marcă regională”, ci chiar una naţională în toată puterea cuvîntului. Indiferent de identificările sintactico-morfologice indiscutabile între ceea ce definim „limba română” şi „limba moldovenească”, este dreptul oricărei naţiuni suverane să-şi denumească limba aşa cum doreşte, în funcţie de interesul naţional, dar mai ales atunci cînd acest lucru se transformă într-un scut de apărare a identităţii naţionale în faţa unor agresori sau contestatari externi.

„Această confuzie identitară ar trebui încheiată”, spune Chifu, atunci de ce nu ne sunt lăsate în pace hotarele, propriul destin şi identitatea moldovenească asumată de majoritatea covîrşitoare a cetăţenilor statului Republica Moldova?

Afirmaţia consilierului preşedintelui României pentru Afaceri Strategice şi Securitate Internaţională, dincolo de gravitatea pe care o presupune funcţia acestuia, potrivit căreia „A discuta astăzi despre identitate moldovenească înseamnă revendicări teritoriale la adresa ambilor săi vecini”, este o diversiune odioasă, o sfidarea batjocoritoare la adresa statului nostru şi un atentat la demnitatea noastră naţională!